Politica privind numirile la conducerea radioului public revine în actualitate: luni seară comisiile reunite de cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat aviz favorabil propunerilor pentru Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, iar lista cuprinde persoane trimise atât de partide, cât şi de preşedinte, guvern şi angajaţi. Deciziile urmează să fie confirmate marţi în plen comun al Parlamentului, iar AUR a anunţat deja intenţia de a contesta la Curtea Constituţională modul de repartizare a locurilor în consiliile de administraţie ale SRR şi SRTv.
Validarea a fost precedată de audieri pentru toţi candidaţii. Din partea PSD au primit aviz Ruxandra Ileana Săraru, Radu-Bogdan Herjeu şi Alexandru Ioan Şerbănescu, toţi ca titulari. AUR are două nume validate: Maria Muntean ca titular şi Maria Lăcrămioara Nicolescu ca supleant. PNL a propus pe Vlad Mircea Pufu (titular) şi Alexandra Bogdan (supleant). USR are trei propuneri aprobate: Robert Cristian Schwartz şi Alexandra Coliban ca titulari şi Cristian-Gabriel Seidler ca supleant. UDMR este reprezentat prin Annamaria Bodoczi (titular) şi Katalin Demeter (supleant). De la nivel prezidenţial, comisiile au avizat pe Dragoş-Gabriel Pătlăgeanu (titular) şi Camelia-Tatiana Ilie (supleant), iar Guvernul a avut printre validaţi pe Nadina-Ioana Dogioiu drept titular şi Daniela-Elena Sălbatecu ca supleant. Angajaţii SRR sunt reprezentaţi prin Marius-Dorian Tănase şi Nicoleta-Viorica Balaci (titulari) şi Mihai-Ioan Miclăuş şi Laurenţiu-Marius Olteanu (supleanţi). Minorităţile au propus şi primit aviz pentru Ruxandra Georgeta Gheorghe (titular) şi Mirela Antoanela Petrescu (supleant).
AUR a contestat distribuirea locurilor, anunţând că va ataca la CCR modalitatea în care s-a făcut repartizarea între partide. Formaţiunea susţine că principiul proporţionalităţii, menit să reflecte configuraţia numerică din Parlament, nu a fost respectat: AUR are 90 de parlamentari, spune partidul, în timp ce UDMR are 32, dar ar urma să primească un număr similar de locuri în consilii. Mai mult, AUR reclamă că PNL şi USR, cu 73 respectiv 59 de parlamentari, ar urma să obţină mai multe locuri decât AUR. Petrişor Peiu, liderul senatorilor AUR, afirmă că puterea încalcă legea şi nu acordă partidului câte două reprezentanţi în consiliile SRTv şi SRR.
Din punct de vedere tehnic, procedura prevede ca avizul comisiilor reunite să fie urmat de votul comun al deputaţilor şi senatorilor, unde lista primeşte aprobarea definitivă. În mod normal, repartiţia locurilor în consiliile de administraţie ale instituţiilor publice de media trebuie să respecte alocările politice stabilite de legislaţie, inclusiv pentru reprezentarea salariaţilor şi a minorităţilor. Disputa semnalată de AUR pune însă accent pe interpretarea proporţionalităţii şi pe mecanismele politice care pot influenţa componenţa acestor foruri.
Cazul validării membrilor CA ai SRR ridică teme mai largi despre autonomia instituţiilor publice de media şi despre criteriile de împărţire a poziţiilor de conducere între partide şi instituţii. Numele validate includ reprezentanţi propuşi de toate marile formaţiuni, dar şi de preşedinte, guvern, salariaţi şi minorităţi, ceea ce evidenţiază complexitatea echilibrului între criterii politice, profesionale şi reprezentative. Când intră în discuţie procentele şi locurile, problema nu mai e doar cine intră, ci şi cum funcţionează normele şi cine le interpretează.
Lista de nume făcută publică azi este următoarea: Ruxandra Ileana Săraru, Radu-Bogdan Herjeu, Alexandru Ioan Şerbănescu (PSD); Maria Muntean şi Maria Lăcrămioara Nicolescu (AUR); Vlad Mircea Pufu şi Alexandra Bogdan (PNL); Robert Cristian Schwartz, Alexandra Coliban, Cristian-Gabriel Seidler (USR); Annamaria Bodoczi şi Katalin Demeter (UDMR); Dragoş-Gabriel Pătlăgeanu şi Camelia-Tatiana Ilie (preşedinte); Nadina-Ioana Dogioiu şi Daniela-Elena Sălbatecu (Guvern); Marius-Dorian Tănase, Nicoleta-Viorica Balaci, Mihai-Ioan Miclăuş şi Laurenţiu-Marius Olteanu (salariaţi); Ruxandra Georgeta Gheorghe şi Mirela Antoanela Petrescu (minoritaţi). Votul final din Parlament, programat pentru marţi, va stabili dacă aceste propuneri devin oficial membri în Consiliul de Administraţie al SRR.
Validarea acestor nume şi disputa juridică anunţată arată că, dincolo de proceduri, se negociază influenţă instituţională. Exemplul concret: AUR contestă la CCR repartiţia, invocând cifre de parlamentari (90 vs 32) şi solicitând respectarea proporţionalităţii. Procedura evidenţiază cât de mult contează nu doar cine este propus, ci şi felul în care regulile sunt interpretate. Care este opinia dumneavoastră despre modul în care ar trebui stabilită componenţa consiliilor de administraţie la instituţiile publice de media?
Fii primul care comentează