Sectorul spațial european revine în prim‑plan după decizii privind finanțarea unor firme de lansare și anunțuri legate de viitoare capacități cu echipaj, schimbările influențând atât Marea Britanie, cât și agențiile continentale și partenerii externi. În iulie au fost alese cinci companii în funcție de maturitatea tehnică și comercială pentru a primi până la 169 de milioane de euro fiecare: Isar Aerospace, MaiaSpace, Orbex, PLD Space și Rocket Factory Augsburg, însă alocările finale au venit cu nuanțe ce au generat comentarii în industrie. Patru dintre ele, Isar, MaiaSpace, PLD Space și RFA, au primit fiecare cel puțin 169 de milioane de euro, în timp ce Orbex, cu sediul în Marea Britanie, a obținut doar 34, 9 milioane de euro, o diferență evidentă față de celelalte. Marea Britanie a ales să nu angajeze imediat 112, 3 milioane de euro din suma disponibilă, o decizie care a surprins observatorii; agenția spațială britanică a explicat că poartă discuții cu diverși parteneri pentru a se asigura că fondurile vor garanta accesul asigurat la spațiu și vor aduce beneficii contribuabililor britanici. Mulți au interpretat gestul ca pe o măsură de precauție, dar pentru Orbex a creat o poziție relativ dezavantajoasă în raport cu concurenții europeni.
Paralela cu inițiativele Agenției Spațiale Europene arată că Europa vizează nu doar lansări, ci și capacități cu echipaj. ESA a lansat o cerere de propuneri pentru dezvoltarea unui sistem de abort al lansării destinat unei viitoare capacități cu echipaj, sistem menit să funcționeze la sol sau în primele faze ale zborului în caz de urgență. Această inițiativă face parte din strategia post‑ISS a agenției pentru orbita joasă, care include dezvoltarea unei soluții europene end‑to‑end pentru zboruri cu echipaj și opțiuni pentru infrastructura LEO: fie colaborări cu stații comerciale, fie construirea unei stații europene proprii. Pe scurt, Europa își asamblează elemente dintr‑un puzzle ce implică dezvoltare tehnică, finanțare și parteneriate comerciale.
Contextul nu este strict european. După un incident care a scos din funcțiune o rampă de lansare rusă, NASA a decis să accelereze sosirea proviziilor pentru Stația Spațială Internațională prin programul Cargo Dragon. Misiunea CRS‑34 a fost devansată cu o lună, din iunie 2026 în mai 2026, iar CRS‑35 a fost reprogramată cu trei luni, din noiembrie 2026 în august 2026, pentru a se asigura că astronauții de la bordul ISS vor avea tot ce le trebuie anul viitor. Aceste modificări scot în evidență cât de mult depind lanțurile de aprovizionare și lansările de stabilitatea infrastructurii rachetelor la nivel global și cât de prompt trebuie să reacționeze agențiile atunci când apar probleme.
Orbex a primit 34, 9 milioane de euro. Această sumă subliniază două teme recurente: competiția acerbă pentru finanțare în Europa și nevoia unor strategii naționale clare pentru sprijinirea companiilor locale. În paralel, apelul ESA pentru un sistem de abort și progresele programului Dragon arată că redundanța și securitatea operațională sunt priorități practice, nu doar obiective strategice. Între numele care au obținut 169 de milioane de euro, deciziile privind 112, 3 milioane nealocate și schimbările de calendar pentru CRS‑34 și CRS‑35 se profilează o regiune care jonglează între ambiție, risc și coordonare internațională.
Ce credeți: ar trebui Europa să investească mai mult în proiecte naționale precum Orbex sau e mai eficient să canalizeze resursele către câteva proiecte mari deja validate?
Fii primul care comentează