Ministrul de externe Oana Țoiu și omologul ei israelian Gideon Saar s-au întâlnit marți, 28 octombrie, la București pentru a discuta subiecte legate de securitate, asistență umanitară și cooperare bilaterală. Întâlnirea a avut loc pe fundalul unor crize regionale vechi și noi, care readuc în discuție teme precum dezarmarea, dreptul internațional și eforturile pentru pace, aspecte tratate de-a lungul deceniilor în diplomația europeană și transatlantică.
În convorbiri, părțile au discutat despre necesitatea dezarmării Hamas, situația umanitară din Fâșia Gaza și accesul populației la servicii medicale. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că Oana Țoiu a apreciat maturitatea relațiilor diplomatice dintre România și Israel, subliniind că acestea se concretizează prin cooperare în diverse domenii. Cei doi miniștri au purtat un schimb deschis de opinii privind rolul comunității internaționale în susținerea unui armistițiu și referitor la planul de pace propus de președintele american Donald Trump.
Țoiu a punctat suferința multor familii și a arătat că toți actorii trebuie să contribuie la o pace durabilă, în care copiii să nu trăiască în frică pentru viața lor. MAE a reiterat angajamentul României de a crea premise pentru o pace justă și durabilă, bazată pe soluția celor două state, Israel și Palestina, conviețuind în pace și securitate.
Pe lângă dimensiunea politică și umanitară, discuțiile au inclus și oportunități concrete de cooperare economică și socială: comerț și investiții, agricultură, transporturi, apărare, educație și cultură. Țoiu a subliniat legăturile umane și culturale profunde dintre cele două țări și a reiterat sprijinul României pentru comunitatea israelienilor de origine română, apreciindu-le contribuția la societățile română și israeliană. De asemenea, a reamintit angajamentul ferm al României în prevenirea și combaterea antisemitismului.
Discuțiile au abordat și aspecte legate de conflictul din Ucraina. Ministrul român a evidențiat consensul la nivelul Uniunii Europene privind continuarea sprijinului pentru Kiev și a prezentat contribuția multidimensională a României, insistând pe respectarea Cartei ONU, a dreptului internațional și a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei drept fundamente pentru o pace justă și durabilă.
Întâlnirea a avut loc într-un context de tensiuni regionale crescute, reflectate în declarații și operațiuni militare din Fâșia Gaza, iar în presa internațională au apărut informații despre ordine de atacuri și tensiuni între instituții internaționale și forțe armate. Vizita oficială a lui Gideon Saar la București a reprezentat astfel o ocazie de a evalua relațiile bilaterale și de a coordona pozițiile pe teme de securitate și cooperare economică.
Ministerul a transmis declarații care subliniază atât importanța dialogului bilateral, cât și angajamentul României față de principiile dreptului internațional și susținerea unei soluții pașnice între Israel și Palestina. Discuțiile practice privind proiecte economice și culturale completează dimensiunea politică a întâlnirii, arătând că relațiile dintre cele două state acoperă, pe lângă securitate, și aspecte cotidiene legate de dezvoltare și colaborare.
Planul de pace menționat, inițiativele pentru încetarea focului și apelurile pentru acces umanitar sunt teme recurente în dialogurile diplomatice recente. Ele arată că, dincolo de declarații, există preocuparea pentru găsirea unor soluții care să împace securitatea cu protecția civililor și sprijinul umanitar. În paralel, cooperarea în domenii precum agricultură, transporturi sau educație arată o abordare practică: diplomația nu înseamnă doar declarații solemne, ci și proiecte care pot produce efecte concrete în societate.
Ministrul Oana Țoiu a fost figura centrală a întâlnirii; discuția a vizat subiecte concrete precum dezarmarea Hamas, accesul medical în Gaza, planul de pace al lui Donald Trump și sprijinul european pentru Ucraina. Urmările vor depinde atât de evoluțiile de pe teren, cât și de voința actorilor internaționali de a transforma dialogul în pași concreți pentru încetarea violențelor și reconstrucția umanitară. Crezi că astfel de dialoguri pot accelera accesul umanitar în zonele afectate și pot influența decizii pe termen lung?
Fii primul care comentează