La o lună de la preluarea mandatului, vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut un prim bilanț al activității sale la Guvern, prezentând la București planurile și pașii urmați pentru reformarea companiilor de stat, debirocratizare și digitalizare, precum și impresiile primei vizite oficiale la Stuttgart. Multe dintre subiectele abordate au rădăcini în tranziția postcomunistă și în angajamentele asumate de România după aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care modernizarea administrației și transparența au devenit teme recurente; în prezent discuțiile se îndreaptă către instrumente mai tehnice, guvernanță, analiză a datelor, proiecte pilot, pentru a transforma promisiunile în rezultate concrete.
Pe partea de reformă a companiilor de stat, Gheorghiu a arătat că o prioritate este restructurarea unui sector extins: România are peste 1.500 de companii publice, multe cu pierderi persistente care lovesc economia locală. Vicepremierul spune că schimbarea nu se realizează prin simple declarații, ci prin coordonare între ministere, Secretariatul General al Guvernului și AMEPIP. În prima lună a fost finalizată strategia de reformă, au fost create echipe specializate pentru guvernanță, restructurare și analiză de date, iar Comisia Europeană a fost informată oficial despre noul mod de lucru. Urmează, săptămâna viitoare, selecția finală a primelor zece companii din sectorul energiei și transporturilor care vor intra într-un pilot al reformei; mesajul oficial este clar: nu se promit efecte imediate, ci un proces predictibil, transparent și verificabil.
Debirocratizarea apare drept un alt pilon important. Împreună cu Mădălina Marcu, Gheorghiu pregătește un proiect de simplificare a relației dintre cetățean și stat, pe care îl descrie ca având la bază respectul pentru persoane. Viziunea este construită astfel încât cetățenii, mediul de afaceri și funcționarii să identifice împreună blocajele administrative; primele măsuri concrete vor fi anunțate în câteva săptămâni. Ideea este simplă, dar greu de implementat: reducerea timpilor și a pașilor inutili în relația cu statul, fără promisiuni spectaculoase, ci prin pași măsurați.
Pe tema digitalizării, vicepremierul subliniază că resursa umană există și proiectele bune sunt în derulare, dar lipsește coordonarea. Se elaborează o primă strategie unitară de digitalizare la nivel guvernamental, un cadru pentru conectarea instituțiilor într-un ecosistem comun și prioritizarea proiectelor mari, astfel încât implementarea să devină coerentă, eficientă și ușor de verificat. Practic, se urmărește trecerea de la inițiative izolate la o hartă a proiectelor care să arate clar cine face ce, când și cu ce impact.
Vizita oficială la Stuttgart, între 26 și 27 noiembrie, a fost prima deplasare externă a vicepremierului și a inclus participarea la German–Romanian–Moldovan Business Conference și o întrevedere bilaterală cu Winfried Kretschmann, premierul landului Baden-Württemberg. Tema centrală a discuțiilor a fost digitalizarea, dar s-au abordat și investițiile și cooperarea economică. Investitorii germani au semnalat necesitatea predictibilității și eficienței în relația cu statul român, observații pe care Gheorghiu le consideră utile pentru orientarea viitoarelor politici publice. Tot în cadrul vizitei a avut loc și o întâlnire cu românii din diasporă, pe care vicepremierul a caracterizat-o drept o reuniune plină de speranță pentru țară.
Gheorghiu a explicat de ce a ales să comunice abia după prima lună: a dorit să evite declarațiile formale și să se concentreze pe construirea strategiei de lucru. Promite transparență, dar evită angajamente nerealiste, subliniind că reformele necesită cooperare, disciplină și încredere între instituții. Schimbarea de mentalitate, spune ea, face parte din proces; obiectivul declarat este tranziția de la improvizație la guvernanță profesionistă, cu răbdare și pași verificați.
1.500 de companii publice reprezintă, în termen lung, miza esențială a acestei agende, deoarece modul în care sunt administrate influențează bugetul, investițiile și comunitățile locale. Lipsa coordonării și fragmentarea inițiativelor sunt obstacole frecvente, iar soluțiile anunțate, echipe de guvernanță, analiză de date, proiecte pilot în energie și transporturi, urmăresc tocmai crearea unor modele replicabile. În practică, succesul va depinde de capacitatea instituțiilor de a lucra sincron și de a transforma datele în decizii, nu doar în rapoarte; dacă pilotul pe companii cheie va produce rezultate verificabile, acesta poate deveni un reper util pentru alte sectoare. Ce considerați: care dintre aceste măsuri pare cea mai dificilă de implementat și de ce?
Fii primul care comentează