Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat ce schimbări pregătește ministerul pentru a reduce prețul energiei în România, după discuții cu toți actorii din piață. Măsurile, grupate în cinci puncte, ar urma să fie făcute publice săptămâna viitoare și, spune el, pot duce la o scădere medie a prețului cu 20-25% în aproximativ șase luni.
Ivan povestește că a reunit ANRE, producători, furnizori, distribuitori și reprezentanți ai burselor pentru a găsi o formulă care să ducă la scăderea prețurilor. A recunoscut că, de multe ori, aceste părți nu au stat la aceeași masă de-a lungul timpului, iar negocierile au durat zeci de ore până la acordul pe cele cinci puncte. Măsurile au fost dezbătute și în Guvern, iar varianta finală a fost agreată ieri; detaliile vor fi prezentate public în cadrul unei conferințe de presă, alături de reprezentanții implicați, pentru că nu toate deciziile țin exclusiv de Ministerul Energiei.
Ministrul a pus pe masă și motivele pentru care România ajunge la un preț al energiei mai ridicat decât al multor alte țări. Printre ele se numără scoaterea din producție a circa 7.000 MW de capacitate bazată pe gaz și cărbune în ultimii ani și asumarea unei ținte ambițioase de decarbonizare mai rapidă decât state precum Germania sau Polonia. Ivan spune că această tranziție a fost făcută în unele cazuri înainte ca înlocuitorii să fie pregătiți: doar 1.200 MW din cei 7.000 retrași au fost reinstalați efectiv în capacități de producție în bandă. Rezultatul: România importă în anumite momente, în special la orele de vârf între 18:00 și 22:00, aproximativ 20% din necesarul de energie, perioadă în care energia este cea mai scumpă pe piață, ceea ce crește factura finală.
El a adăugat că au fost identificate proiecte vechi, unele începute acum 20-30 de ani și aproape finalizate, blocate din motive precum litigii sau avize de mediu. Ministrul spune că le analizează individual și că va lucra pentru a debloca sumele și capacitățile rămase oprite, astfel încât investițiile să fie finalizate. A menționat proiecte concrete: proiectul de la Iernut (700 MW), proiectul privat de la Mintia, precum și dezvoltările de la Cernavodă, Reactorul 1 plus reactoarele 3 și 4, toate acestea avute în vedere pentru creșterea producției în bandă. Conform calculelor pe care le-a prezentat, în următorul an și jumătate ar urma să intre în producție între 1.800 și 2.000 MW în bandă.
Pe lângă creșterea capacității de producție, pachetul de măsuri abordează și funcționarea pieței. Ministrul a subliniat că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din factura finală; restul sunt tarife, accesorii, transport, TVA, accize și alte costuri. De aceea, intervențiile vizează și reducerea acelor elemente care pot fi optimizate, eliminând práctica intermedierilor care, în opinia sa, au contribuit la majorarea prețurilor. Un exemplu concret din cele cinci puncte: cine cumpără energie pe piețele forward, adică în avans, pentru livrări viitoare, ar trebui să garanteze 10% din valoarea achiziției, o măsură menită să reducă speculațiile și tranzacțiile riscante.
Un alt element propus scurtează lanțul dintre producători, în mare parte companii cu capital majoritar de stat, cum sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, și furnizorii mari, cei cu peste 200.000–300.000 de clienți. Relații mai directe între producători și furnizori mari ar trebui să simplifice piața și, în consecință, să ducă la prețuri mai mici pentru consumatori.
Ivan a mai menționat introducerea unui mecanism de market maker: un jucător important din piață, cu rol de referință, care ar asigura lichiditate și stabilitate de preț și astfel ar ajuta la temperarea fluctuațiilor. Toate aceste măsuri, susține ministrul, ar urma să fie implementate începând cu săptămâna viitoare și, în termen de trei luni, să producă efecte care să ducă, în medie, la o reducere de 20-25% a prețului energiei în aproximativ jumătate de an.
Care dintre aceste propuneri ți se pare cea mai eficientă pentru reducerea facturilor la energie?
Sincer, ideea cu legătura directă producător-furnizor mi se pare cea mai pragmatică. prea mulți intermediari = adaosuri peste adaosuri, plus specule. dacă Hidroelectrica sau Nuclearelectrica livrează direct unor furnizori mari, ar trebui să scadă prețul la consumator, simplu. în plus, obligația de garanție 10% la forward e ok ca idee, pune frână la tranzacții aiurea, dar poate crește costul pentru jucătorii mici care nu au lichiditate. market maker sună bine pe hârtie, dar cine pune banii? statul? un privat mare? risc să devină altă protecție pentru interese mari. și proiectele vechi gen Iernut, Mintia, Cernavodă ar ajuta mult dacă chiar se deblochează rapid, dar știm cum merge cu avizele si litigii — poate dura ani. deci, pe scurt: direct link produsor-furnizor + ceva reguli anti-speculație = direct cele mai rapide efecte; restul e pe termen mediu. hope they actually implement, nu doar vorbe.
păi ideea cu legătura directă producători-furnizori pare cea mai ok, mai puțini intermediari = mai puține adaosuri. și garantarea aia de 10% pt forward e bună ca să taie specula, dar depinde cine pune banii și cum se controlează; dacă se bagă prea multă birocrație, scade lichiditatea. proiectele vechi gen Iernut/Cernavodă sunt vitale dar durează ani. deci pe termen scurt: scurtezi lanțul și pui market maker, pe termen mediu finalizezi proiectele. vedem daca e doar vorbă sau chiar fac treaba, eu sunt sceptic dar sper.