Istoria legislației antiextremiste din Europa, influențată de lecțiile perioadei interbelice și de memoria Holocaustului, se confruntă astăzi cu provocările epocii digitale. Pe 4 decembrie, președintele Nicușor Dan a trimis înapoi Parlamentului un pachet de modificări care înăspresc cadrul legal românesc privind combaterea extremismului. Această decizie pune în lumină momentul în care grija pentru a preveni glorificarea ideologiilor violente se ciocnește cu întrebările privind claritatea textelor legale și riscul ca prevederi vagi să fie aplicate dincolo de intenția legiuitorului. Administrația Prezidențială susține că anumite articole sunt formulate prea general și pot conduce la abuzuri, transformând persoane fără legături cu activități extremiste în potențiali infractori; drept exemplu este norma care sancționează cu închisoare între unu și cinci ani distribuirea de materiale care conțin idei xenofobe, fără a separa propaganda extremistă de opere literare sau texte istorice. Reacția președintelui a reaprins și dezbaterea despre imparțialitatea politică, pentru că, în loc să promulge legea, el a ales să o trimită înapoi spre reexaminare Parlamentului.
Parlamentul adoptase acele modificări în iunie, la inițiativa deputatului evreu Silviu Vexler; pachetul legislativ urmărește întărirea interdicțiilor privind celebrarea liderilor și simbolurilor fasciste și introduce sancțiuni pentru promovarea antisemitismului și a xenofobiei pe platformele sociale. Curtea Constituțională a validat modificările după ce Administrația Prezidențială le-a contestat, dar această decizie nu a eliminat îngrijorările legate de redactarea normelor. Au apărut critici din partea unor organizații din comunitatea evreiască, care au pledat pentru existența unor instrumente ferme de protecție împotriva antisemitismului, în timp ce Președinția a subliniat necesitatea ca legea să fie suficient de clară pentru a nu afecta libertatea de exprimare sau pentru a nu sancționa situații inofensive, precum discuțiile istorice ori operele de artă.
Retrimiterea textului în Parlament obligă deputații să reevalueze articolele semnalate drept insuficient de precise și să propună corecturi care să asigure echilibrul între fermitate și protejarea drepturilor fundamentale. Într-un context în care informația se răspândește rapid pe rețele sociale, iar discursurile de ură pot avea forme subtile, dezbaterea ilustrează dificultatea de a reglementa eficient: statul are nevoie de mijloace pentru a preveni și sancționa manifestările extremiste, dar normele trebuie formulate clar ca să nu pericliteze libertăți legitime. Actul parlamentar inițial, susținut de Silviu Vexler și adoptat în iunie, rămâne punctul de plecare, iar acum urmează un proces de clarificare tehnică și politică în care va trebui cântărită responsabilitatea protejării minorităților și garanțiile procedurale pentru cetățeni.
Pe 4 decembrie Nicușor Dan a returnat Parlamentului legea spre revizuire. Miza principală este modul în care se pot defini cu precizie noțiuni precum „propagandă extremistă” sau „materiale xenofobe”, astfel încât pedepsele propuse, între unu și cinci ani de închisoare, să se aplice doar în situații reale de promovare a urii și nu în cazul analizelor istorice sau literare. Dezbaterea îl implică pe Silviu Vexler, hotărârile Curții Constituționale și cadrul de reglementare al platformelor online. Ce opinie ai despre modul în care trebuie stabilite limitele legale între combaterea extremismului și protecția libertății de expresie?
Contact: [email protected] Foto: Inquam Photos/George Calin
Fii primul care comentează