Cartoful, care a fost un aliment de bază în Europa timp de secole, se regăsește din nou în mijlocul unei crize regionale: asociațiile producătorilor din nord-vestul Europei trag semnale de alarmă că piața este destabilizată și nu își va reveni nici până în 2026. NEPG, organizația care reunește fermierii din Germania, Franța, Belgia și Olanda, precum și Asociația Națională Franceză a Producătorilor de Cartofi avertizează că supraproducția prognozată pentru 2025 și prețurile foarte mici amenință veniturile agricultorilor; G4Food a realizat materiale video pe această temă. Istoria cultivării cartofului arată frecvent că recoltele foarte mari pot crea probleme la fel de serioase ca seceta, iar acum aceeași dilemă reapare în formă contemporană: piața nu mai reușește să absoarbă surplusul provenit din fermele intensive.
În 2025, cele patru mari țări producătoare au înregistrat cu aproximativ 18% mai mulți cartofi față de media ultimilor cinci ani, iar oferta excesivă a provocat prăbușirea prețurilor. Pe piața liberă, cotațiile oscilează între 0, 50 € și 4, 00 € la 100 kg, în funcție de țară, soi și calitate, ceea ce conduce la venituri foarte scăzute pentru producția la scară mare. Fermierii întâmpină dificultăți în valorificarea tuberculilor, iar industria de procesare a comunicat că pentru sezonul 2026/27 va reduce atât prețurile contractuale, cât și volumele contractate. Situația lovește în special lanțul dedicat cartofilor pentru procesare, cum sunt cei folosiți pentru cartofi prăjiți congelați, unde problemele de competitivitate nu se preconizează a fi rezolvate pe termen scurt.
În acest context, NEPG le recomandă cultivatorilor să regândească suprafețele destinate culturii de cartofi pentru 2026 și să analizeze dacă pot suporta riscul economic asociat menținerii acelorași hectare. Mesajul este ferm: forțele pieței sunt nemiloase, iar păstrarea nivelului actual al producției ar putea conduce la pierderi sau blocaje financiare pentru ferme. În plus, costurile legate de cultivare sunt ridicate: fiecare hectar necesită investiții de câteva mii de euro înainte de recoltarea primei tone, cheltuieli care cresc de la an la an și pot include inputuri, utilaje, energie și plata terenului. De asemenea, costurile anuale de leasing sau chirie pentru teren pot eroda rapid marja de profit, ceea ce face ca o recoltă mare să nu mai garanteze automat un profit.
Asociația Națională Franceză a Producătorilor de Cartofi atrage atenția că, fără un contract solid, fără stabilitate cantitativă și de preț, fără o strategie coerentă de depozitare și fără un flux de numerar sănătos, fiecare hectar în plus riscă să devină o cauză a colapsului economic pentru fermă. Libertatea de a cultiva nu trebuie confundată cu libertatea de a pune în pericol mijloacele de trai. Nu este vorba despre renunțarea la cartofi, ci despre recunoașterea faptului că este o cultură intensă din punct de vedere al capitalului și riscantă, al cărei succes depinde de o piață solvabilă și predictibilă. Pragmatic, asociațiile recomandă planificare atentă: fie negocierea unor contracte mai bune cu procesatorii, fie reducerea suprafețelor sau găsirea unor piețe alternative.
Prețurile de 0, 50 €–4, 00 €/100 kg evidențiază clar gravitatea dezechilibrului dintre ofertă și cerere. Probleme precum supraproducția din 2025, reducerea contractelor pentru sezonul 2026/27 și necesarul de investiții de câteva mii de euro pe hectar scot în relief o dilemă structurală: agricultura intensivă are nevoie de piețe stabile sau de instrumente colective pentru gestionarea stocurilor. Situația celor patru țări, Germania, Franța, Belgia și Olanda, arată că soluțiile trebuie să îmbine măsuri la nivel de fermă cu strategii naționale și europene pentru depozitare și contractare.
Dacă ai fi fermier în Germania, Franța, Belgia sau Olanda, cum ți-ai planifica suprafața de cartofi pentru 2026?
Fii primul care comentează