La București, opoziția a înaintat vineri, 5 decembrie, o moțiune de cenzură îndreptată împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzând cabinetul de incapacitate în administrarea unor sectoare-cheie precum finanțele, sănătatea, educația, protecția socială, justiția și administrația publică. Astfel de demersuri au devenit parte din ritmul politic intern: de la tentative frecvente de schimbare a executivului până la negocieri în umbră, moțiunile sunt folosite de partide pentru a testa majorități sau pentru a transmite mesaje electorale.
Inițiativa, denumită România nu e de vânzare, No Progressives in Government, a fost semnată și înregistrată în ambele camere de Ninel Peia, quaestor în Senat și lider al formațiunii PACE, Prima România. Peia a lansat un apel către parlamentarii PSD să sprijine moțiunea, susținând că țara trebuie eliberată de progresiști, iar textul acuză guvernul Bolojan de eșecuri în gestionarea sectoarelor menționate. Organizatorii afirmă că au strâns 118 semnături, incluzând membri AUR, ai PACE, Prima România, parlamentari neafiliați și fostul premier Victor Ponta. Din cele 463 de mandate ale Parlamentului, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare 232 de voturi, astfel semnăturile actuale nu asigură trecerea automată.
Birourile conducerii Parlamentului au fixat calendarul: moțiunea va fi citită luni, 8 decembrie, imediat după alegerile locale din București, iar dezbaterea și votul sunt programate pentru 15 decembrie. Datarea arată două lucruri deodată: partidele își aliniază manevrele cu agenda electorală, iar procedura parlamentară rămâne instrumentul principal de verificare a sprijinului majoritar. Ilie Bolojan a spus la Viena că guvernul va urma pașii parlamentari, iar inițiativa va reprezenta un test al susținerii pe care executivul o are în legislativ.
Reamintim că în septembrie guvernul condus de Ilie Bolojan a rezistat deja la patru moțiuni de cenzură inițiate de opoziție, ca reacție la cinci proiecte de lege promovate în regim de urgență în Parlament. Istoria recentă demonstrează că moțiunile sunt frecvent folosite ca răspuns la reforme sau proceduri legislative considerate controversate, iar această dinamică influențează atât deciziile de politică publică, cât și ritmul guvernării.
Moțiunea România nu e de vânzare, semnată de 118 parlamentari, readuce în atenție calculul politic al majorităților, calendarul electoral și funcția procedurii parlamentare ca mecanism de responsabilizare. Pașii din decembrie, citirea pe 8 decembrie și votul pe 15 decembrie, vor arăta dacă apelurile opoziției reușesc să mobilizeze voturi suficiente sau rămân simple repere de campanie. Cum credeți că aceste mișcări vor afecta rezultatul politic după alegerile locale din București?
Fii primul care comentează