Astăzi discutăm despre viața și faptele Sfântului Proroc Moise, cinstit pe 4 septembrie, și despre modul în care povestea sa – de la salvarea din apele Nilului până la momentul în care a condus poporul evreu către Țara Făgăduinței – rămâne relevantă pentru credință și memorie. Istoria lui îmbină aspecte mitice și religioase care au influențat literatura, dreptul și spiritualitatea iudaică și creștină de-a lungul mileniilor.
Moise s-ar fi născut în jurul anului 1689 î.Hr., într-o perioadă când Faraon poruncise uciderea pruncilor de sex masculin din rândul evreilor. Mama sa l-a ascuns trei luni, apoi l-a pus într-un coș de papură pe Nil, sperând ca cineva să-l găsească și să-l crească. Destinul a făcut ca fiica Faraonului să-l descopere și să-l adopte, crescându-l în curtea regală egipteană. Educația primită la palat i-a oferit cunoștințe și statut, dar Moise a păstrat mereu conștiința originii sale.
Conflictul de identitate iese la iveală într-un episod în care Moise ucide un egiptean care bătea un evreu. Pentru a nu fi pedepsit, fuge din Egipt și se stabilește în Madian, unde trăiește ca un simplu locuitor. Acolo se căsătorește cu Sefora, fiica lui Ietro, unul dintre păstorii locali. Viața sa liniștită se schimbă când, la Muntele Horeb (Sinai), Dumnezeu i se arată într-un rug care arde fără să se mistuie, chemându-l pe nume și poruncindu-i să se întoarcă în Egipt pentru a elibera poporul Israel din robie.
Împreună cu fratele său Aron, Moise stă înaintea Faraonului cerând libertatea evreilor. Refuzul determină aplicarea a zece pedepse asupra Egiptului, ultima dintre ele provocând moartea întâilor născuți din familiile egiptene. După acest eveniment, Faraon se lasă convins și permite plecarea poporului. Mai târziu își schimbă însă hotărârea și îi urmărește cu o armată, dar la Marea Roșie oamenii trec prin mijlocul apelor puse la cale de Dumnezeu, ceea ce le asigură scăparea.
După ieșirea din Egipt, Moise conduce poporul timp de 40 de ani prin pustiu, perioadă plină de încercări și revelații. Petrece 40 de zile pe Muntele Sinai în prezența lui Dumnezeu și primește Tablele Legii. La coborâre găsește poporul implicat într-un cult idolatric; în furia dezamăgirii, aruncă Tablele Legii și le frânge, gest simbolic al întreruperii legământului cu cei necredincioși.
Pe drumul către Țara Făgăduinței, Moise săvârșește numeroase minuni cu ajutorul Domnului: scoate apă din stâncă, face dulci ape amare, hrănește poporul în chip miraculos și îi vindecă de boli. Un episod relatează că atunci când Miriama, sora lui Moise, vorbește împotriva lui, Dumnezeu o pedepsește cu lepră. Moise mijlocește pentru ea și, după rugăciunea sa, femeia se vindecă în șapte zile. În altă întâmplare, când asupra poporului sunt trimiși șerpi veninoși ca pedeapsă pentru răzvrătire, Moise realizează un șarpe din aramă; oricine se uita la el după ce fusese mușcat era vindecat, așa cum consemnează cartea Numerilor.
Câteva note biografice: tradiția menționează că Moise însuși ar fi suferit de lepră și s-ar fi vindecat. El conduce poporul până la marginile Țării Făgăduite, dar nu îi este îngăduit să pășească în ea. Moare pe Muntele Nebo, la vârsta de 120 de ani, iar locul mormântului rămâne necunoscut; tradiția spune că Arhanghelul Mihail ar fi îngropat trupul. Mozes este atribuit ca autor al primelor cinci cărți din Vechiul Testament, iar numele său înseamnă „scos din apă” sau „tras din apă”, o referire directă la salvarea sa din Nil.
Moise rămâne un simbol al credinței neclintite, al curajului și al devotamentului în slujba lui Dumnezeu. Troparul său evocă urcarea spre înălțimi duhovnicești, primirea tablelor de la Dumnezeu și locul său de seamă între proroci, fără exagerări emoționale.
Moise, Tablele Legii, cei 40 de ani și trecerea prin Marea Roșie apar ca repere clare în această narațiune. Ele reflectă teme precum libertatea, responsabilitatea liderului și tensiunea dintre lege și infidelitate. Exemplele din text, nume precum Aron sau Sefora, locuri ca Horeb, Sinai, Marea Roșie și Muntele Nebo, cifre precum 40 de ani sau vârsta de 120 de ani, ajută la înțelegerea firului narativ și a semnificațiilor religioase. Cum vi se pare această reconstituire a vieții lui Moise și care episod vi se pare cel mai puternic?
da, omul ala tare, ce rabdare avea lol, ar fi fost greu pt noi.
da, omul ăsta? doar poveste veche, prea mulți basme.
da, omul ăla a avut curaj, ce sa zic, a scos poporu din apă; tare om.