Ministerul Sănătății a decis să retragă finanțarea europeană pentru mai multe proiecte spitalicești aflate în stadii incipiente, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Măsura are ecou administrativ și financiar și vizează unități din București, Brașov, Constanța, Arad și Neamț, subliniind că nu toate proiectele promise ajung să fie demarate.
Hotărârea a fost oficializată printr-un memorandum adoptat joi în ședința de guvern. Printre investițiile eliminate din lista eligibilă prin PNRR se numără: secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie în Arad; un pavilion nou dedicat medicinei operaționale și politraumelor într-o cazarmă din Brașov; extinderi și modernizări ale unor aripi ale Spitalului Universitar de Urgență București; un centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din București; o policlinică nouă cu servicii de cardiologie și oncologie în Constanța; și construirea unui sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, cu soluții inovative pentru protejarea climei și digitalizare. Beneficiarii vizați erau instituțiile sau județele menționate: Județul Arad, Ministerul Apărării Naționale, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, Spitalul Universitar de Urgență București, Primăria Municipiului Constanța și Județul Neamț.
Pe scurt, fără demararea procedurilor de achiziții nu poate exista contractare: ministerul a renunțat la 142 de contracte de finanțare pentru proiecte care nu au inițiat procedurile necesare, iar suma totală retrasă depășește 4, 1 miliarde de lei. Practic, fondurile europene alocate prin PNRR rămân blocate pentru aceste investiții deoarece stadiul proiectelor este prea incipient. Nu este doar o problemă birocratică: capacitatea administrativă și ritmul implementării sunt criterii esențiale pentru fondurile cu termene stricte.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat la finalul ședinței că până săptămâna viitoare ministerele care gestionează fonduri din PNRR vor transmite lista finală a proiectelor care nu sunt pregătite până vara anului 2026 și care, prin urmare, vor rămâne fără finanțare. Pe măsură ce calendarul se apropie, tot mai multe proiecte inițiale pot fi eliminate dacă nu își accelerează procedurile.
În paralel, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat o listă finală a spitalelor care rămân în program și ar putea fi finalizate până în august 2026. Inițial erau promise 24 de spitale prin PNRR; după filtrul realității administrative, numărul scade la opt spitale eligibile, dintre care trei ar putea fi gata până la începutul anului viitor. Este o recalibrare substanțială: promisiuni inițiale reduse de realitățile logistice și termenele europene.
Situația evidențiază două idei importante: planificarea ambițioasă fără pregătire administrativă nu se concretizează automat, iar termenele PNRR nu sunt flexibile. Exemplele concrete din această decizie, proiecte din Arad, Brașov, București, Constanța și Neamț și suma de 4, 1 miliarde de lei, arată ce se pierde când documentația și procedurile nu sunt la zi. În plus, reducerea numărului de spitale promise de la 24 la opt și termenele strânse pentru finalizare subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între beneficiari și ministere.
Lista proiectelor scoase din PNRR include denumiri și funcțiuni clare: secții de obstetrică și neonatologie în Arad, pavilion de politraumă la cazarma din Brașov, centru de psihiatrie pediatrică la Obregia, extinderi la Spitalul Universitar de Urgență București, policlinică în Constanța și sediu nou pentru Spitalul Județean Piatra Neamț. Anularea a 142 de contracte din cauza lipsei demersurilor de achiziții indică unde s-a blocat procesul: la pașii practici necesari pentru a transforma proiectele din planuri pe hârtie în șantiere și, în final, în servicii medicale disponibile publicului.
Decizia relevă și un joc de priorități: fondurile europene sunt condiționate de calendar și capacitate administrativă, iar autoritățile locale sau instituțiile care nu se aliniază pierd accesul la sume importante. Pentru public, impactul concret este simplu: mai puține spitale noi sau modernizate decât s-a anunțat inițial, termene mai stricte pentru cele rămase și o nevoie clară de responsabilizare în faza de pregătire a proiectelor.
Ministerul Sănătății a retras finanțările pentru proiectele din Arad, Brașov, București, Constanța și Neamț, iar suma afectată este de 4, 1 miliarde de lei. Urmează ca ministerele să finalizeze lista proiectelor neeligibile până vara anului 2026, în timp ce se face selecția finală a spitalelor care pot fi finalizate până în august 2026, reducând numărul promis de la 24 la opt. Această realitate administrativă amintește că planurile mari se construiesc pe pași concreți de procedură și implementare. Îți pare corect ca proiectele fără demersuri începute să rămână fără finanțare, chiar dacă asta înseamnă mai puține spitale noi?
Fii primul care comentează