România ar putea ieși în evidență la export prin industria alimentară și prin energia produsă local, a afirmat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, la o conferință organizată de BNR și ASPES despre reconstrucția economiei naționale. Istoria economică a țării reflectă alternanțe între agricultură, industrie grea și servicii; în prezent, în contextul unei competiții globale pentru tehnologie și semiconductori, discuția revine la avantajele comparative ale României: terenuri, ferme și capacitate energetică.
Daraban a fost clar: nu putem miza pe microcipuri și semiconductori atât timp cât indicatorii de inovare rămân la coada clasamentului Eurostat. Datele indică o poziționare slabă a României în cercetare și dezvoltare, ceea ce complică orice strategie bazată exclusiv pe produse IT de înaltă tehnologie. În aceste condiții, el vede două sectoare cu potențial real de export: industria alimentară și energia electrică, megawattul ca produs cu valoare adăugată. A recunoscut, totuși, că și aici există probleme de rezolvat, în special fragmentarea terenurilor agricole: aproape 578.000 de fermieri dețin între 1 și 5 hectare, iar 178.000 între 5 și 30 de hectare, ceea ce împiedică eficientizarea producției și crearea unor lanțuri agroindustriale competitive la nivel internațional.
Datele comerciale la care a făcut referire arată polarizarea economiei. Exporturile totale au fost de 92, 6 miliarde de euro anul trecut, iar deficitul comercial rămâne ridicat. Primii 100 de exportatori dintr-un total oficial de 26.980 realizau aproape 51% din exporturi; dintre aceștia, doar trei sunt firme românești. Extinzând orizontul, primii 500 realizează 74% din exporturi, aici figurează 72 de firme românești, majoritatea private, iar primii 1.000 generează 83% din total, în care sunt 209 firme românești. Aceste cifre ilustrează faptul că o mare parte din export este asigurată de companii cu capital străin care operează în România, iar Daraban subliniază că acest lucru trebuie acceptat fără a condamna automat capitalul extern. Comentariul său relevă o realitate pragmatică: nu ajută să idolatrizăm anumite produse tradiționale sau să sperăm că magiunul de Topoloveni și niște vinuri reinventate vor echilibra balanța comercială.
Pe tema dialogului între politică și mediul de afaceri, președintele CCIR a remarcat un deficit de consultare reală. El se arată sceptic că mesajele oamenilor de afaceri sunt preluate corect de decidenți. Observația sa este că dialogul trebuie organizat pe categorii de business, deoarece nevoile unei microîntreprinderi sunt foarte diferite de cele ale unei multinaționale. Statul nu ar trebui să reducă dialogul la declarații publice sau la fotografii de la evenimente; datele economice trebuie analizate și transpuse în politici aplicabile. Sistemul Cameral, după cum a spus, procesează anual informații relevante: pentru 2023 au depus bilanțul financiar 917.881 de companii, cu 51 mai mult decât în 2022. Cifra de afaceri agregată a crescut de la 490 miliarde de euro în 2022 la 527, 89 miliarde în 2023, o creștere de peste 37 miliarde de euro. Profitul total a stagnat la circa 53, 28 miliarde de euro, pe care Daraban o atribuie, în parte, impactului taxei pe dividende asupra indicatorului.
Conferința la care a participat Daraban și-a propus să aducă în discuție provocările economiei românești și să identifice direcții pentru un model economic adaptat poziției țării în Uniunea Europeană. Tema restructurării și reconstrucției economiei a apărut într-un context de schimbări globale rapide, iar dezbaterea a urmărit să pună în prim-plan realitățile din teren, nu doar idei teoretice.
Mihai Daraban a menționat cifre concrete: 92, 6 miliarde euro exporturi, 917.881 de companii care au depus bilanț pentru 2023, creșterea cifrei de afaceri la 527, 89 miliarde euro și stagnarea profitului la 53, 28 miliarde euro. Aceste date ilustrează atât potențialul, cât și limitele structurale: fragmentarea terenurilor, dependența exporturilor de capitalul străin și nivelul scăzut de inovare. Propunerea de politică este simplă în teorie: consolidarea agriculturii pentru export, valorificarea producției energetice locale și un dialog real, structurat, între stat și companii, diferențiat în funcție de mărime și domeniu. Creșterea cifrei de afaceri este un semnal pozitiv, dar transformarea acestei creșteri în valoare adăugată românească necesită intervenții coerente și pe termen mediu.
Mihai Daraban și datele legate de export și cifra de afaceri menționate anterior indică direcțiile pe care România le poate urma: consolidare agricolă și valorificare energetică, cu politici care să reducă fragmentarea și să încurajeze agregarea. Cum ar trebui, în practică, statul să echilibreze sprijinul pentru fermele mici și nevoia de structuri agricole competitive la export?
Fii primul care comentează