Consiliul European pentru Cercetare susține financiar proiectul MiDRASH, care utilizează inteligența artificială pentru a investiga vasta colecție a Cairo Geniza, aflată în arhivele Bibliotecii Naționale a Israelului și cu documente provenind din Cairo și din rețelele comunităților evreiești medievale. De la descoperirea fragmentelor din sinagoga Ben Ezra în secolul al XIX‑lea și până la digitizarea recentă, Geniza a furnizat cercetătorilor bucăți prețioase despre comerț, alfabetizare și viața cotidiană; acum tehnologia contemporană intervine ca instrument capabil să asambleze aceste fragmente într‑o narațiune mai coerentă.
Cairo Geniza găzduiește peste 400.000 de manuscrise, multe vechi de aproape o mie de ani, însă doar o mică fracțiune a fost studiată sistematic până în prezent. Imaginile digitalizate sunt accesibile online, dar numai în jur de 10% dintre documente au transcrieri complete, iar multe fragmente rămân neclasificate. MiDRASH antrenează un model de inteligență artificială care recunoaște și transcrie texte în ebraică, arabă, aramaică și idiș, permițând identificarea rapidă a numelor, formulelor juridice, datelor istorice și legăturilor sociale care altfel ar rămâne anonime. Transcrierile produse de AI sunt revizuite de cercetători umani, ceea ce nu numai corectează erorile inițiale, dar și îmbunătățește continuu performanța sistemului.
Inițiativa se sprijină pe baza de date a Bibliotecii Naționale a Israelului; printre documentele deja analizate se numără o scrisoare în idiș din secolul al XVI‑lea, trimisă de Rachel, o văduvă din Ierusalim, către fiul ei din Egipt, care oferă detalii despre viața în perioade afectate de epidemii. Fragmentele din Ben Ezra s‑au păstrat atât de bine datorită climatului uscat al Cairo‑ului, ceea ce a permis conservarea unor texte rare, inclusiv fragmente asociate cu Maimonide, transformând Geniza într‑o fereastră spre o lume urbană medievală axată pe comerț și schimb cultural.
Potrivit cercetătorilor implicați, sistemul AI ar putea reconstrui rețelele de relații sociale ale comunității, un fel de „Facebook” medieval fără notificări, care leagă persoane, tranzacții și discuții rabinice. Instrumentele digitale reduc barierele lingvistice și paleografice care au îngreunat până acum munca de cercetare, iar accesul mai rapid la colecție promite atât să accelereze studiile academice, cât și să apropie documentele de publicul larg. Persistă însă provocări: scrierile vechi prezintă variante grafice, deteriorări care induc erori și un context cultural care necesită interpretare umană, astfel încât combinarea algoritmilor cu verificarea experților pare calea cea mai pragmatică înainte.
MiDRASH aplică AI pentru a face peste 400.000 de manuscrise mai ușor de accesat. Această abordare readuce în discuție aspecte legate de drepturile de proprietate intelectuală, modul în care interpretăm arhivele și cine decide ce povești sunt puse în lumină, iar exemple precum scrisoarea Rachei sau existența unor texte ale lui Maimonide ilustrează informațiile concrete care pot ieși la iveală. Proiecte similare de transcriere automată în domeniul umanist au arătat că tehnologia poate accelera descoperirile, dar cele mai valoroase rezultate apar când cercetătorii, bibliotecarii și comunitățile interesate colaborează la interpretare. Vreți să aflați mai mult despre cum ar putea o transcriere realizată de AI să schimbe înțelegerea unei comunități medievale?
da, trnscrie geniza din Cairo, dar e cam rece