De sute de ani oamenii caută cea mai pură apă, iar cercetările din 2024 și 2025 arată clar cine, ce și unde: oamenii de știință din diverse țări au descoperit contaminare bacteriană și particule plastice în apa îmbuteliată comercializată în bidoane reutilizabile și sticle PET, iar atenția se îndreaptă către reglementările din Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană. Studiile indică că în multe regiuni dezvoltate apa de la robinet este supusă unor teste mai frecvente și mai stricte decât apa ambalată, fapt reflectat în rapoartele publice ale Inspectoratului pentru Apa Potabilă din Marea Britanie, în standardele Agenției pentru Protecția Mediului din SUA și în Directiva europeană privind apa potabilă. În schimb, apa ambalată este tratată ca produs alimentar procesat, cu controale mai rare, iar producătorii nu sunt obligați să publice analize detaliate, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența pentru consumatori.
Datele științifice descoperă aspecte surprinzătoare: un studiu din 2024 a găsit, la unele mărci, zeci de mii de particule microplastice pe litru, iar o cercetare din 2025 a evidențiat niveluri înalte de contaminare bacteriană în sticle și în bidoane refolosibile. Recipientele din PET pot elibera în apă elemente precum antimon, ftalați și analogi ai bisfenolului, substanțe asociate cu posibile perturbări endocrine, mai ales când recipientele sunt expuse la căldură. Apa îmbuteliată nu este sterilă: după deschidere microorganismele pot înflori rapid, în special dacă sticla este uitată în mașină sau refolosită, astfel încât sticla preferată a zilei se poate transforma repede într-un mic laborator biologic improvizat.
Impactul asupra mediului face diferența și mai evidentă. La nivel mondial se vând aproximativ un milion de sticle din plastic pe minut, iar producția apei îmbuteliate consumă multă energie: estimările companiei daneze Aquaporin arată că pentru un litru de apă îmbuteliată poate fi nevoie de până la două mii de ori mai multă energie decât pentru un litru de apă de la robinet, ceea ce se traduce prin emisii mai mari de carbon și o presiune crescută asupra resurselor. Pe lângă consumul energetic există problema plasticului care rămâne în mediu și complexitatea lanțului logistic implicat în îmbuteliere și transport.
Dincolo de comparațiile obișnuite, apar soluții tehnologice menite să reducă dependența de plastic și să ofere alternative locale. Proiecte descentralizate, precum Solar2Water, folosesc panouri solare pentru a extrage și purifica apă direct din aer, oferind un sistem mobil util în comunitățile afectate de stres hidric și diminuând necesitatea ambalării în plastic. Astfel de inițiative demonstrează cum inovația poate interveni acolo unde reglementările și piețele nu sunt suficiente, dar vin și cu provocările lor: costuri inițiale, scalare și acceptare la nivel local.
Solar2Water produce apă potabilă din aer folosind energie solară. Problemele semnalate de studiile din 2024 și 2025 despre microplastice, contaminare bacteriană și lipsa de transparență în cazul apei îmbuteliate arată că alegerile noastre trebuie să ia în seamă atât sănătatea, cât și reglementarea și impactul asupra mediului. Tu de unde îți procuri apa pentru acasă și ce te determină să alegi acea sursă?
Fii primul care comentează