Când este vorba despre drone care încalcă spaţiul aerian al ţărilor NATO, secretarul general Mark Rutte vorbeşte despre o realitate pragmatică: nu e eficient să răspunzi la aparate mici cu rachete costisitoare. Observaţiile au apărut pe fondul unei creşteri a incursiunilor aeriene atribuite Rusiei în state membre NATO şi reflectă lecţii învăţate rapid din experienţa Ucrainei.
Pe măsură ce zborurile şi apariţiile neautorizate ale dronelor şi aeronavelor ruseşti au devenit mai frecvente, aliaţii s‑au confruntat cu o dilemă strategică: cum să răspundă eficient fără a consuma resurse în mod disproporţionat. Rutte le‑a spus celor de la Bloomberg Television că este nesustenabil din punct de vedere economic şi tactic să dobori o dronă de câteva mii de dolari cu rachete care pot costa sute de mii sau chiar un milion de dolari. În consecinţă, NATO grăbeşte dezvoltarea şi implementarea unor tehnologii de interceptare mai ieftine şi mai potrivite pentru această ameninţare, iar Ucraina oferă o experienţă practică valoroasă pentru astfel de soluţii.
Incidentele recente au inclus treceri ale aeronavelor şi dronelor ruseşti peste spaţiul NATO, cu cazuri raportate în Danemarca, Estonia şi Polonia. Danemarca verifică o posibilă implicare rusă în privinţa unor drone care au survolat teritoriu danez, iar Rutte a calificat aceste incursiuni drept extrem de îngrijorătoare. Rusia a negat acuzaţiile privind intrările în spaţiul estonian şi a susţinut că unele întâlniri au fost erori, nu teste intenţionate la adresa NATO. În discuţiile diplomatice de săptămâna aceasta, reprezentanţii europeni le‑au transmis oficialilor ruşi că Alianţa este pregătită să reacţioneze ferm la orice alte încălcări, inclusiv prin doborârea aeronavelor care traversează ilegal frontierele aeriene ale membrilor.
În interiorul Alianţei, deciziile privind modul de reacţie au provocat discuţii şi uneori divergenţe între aliaţi, în special în privinţa folosirii forţei letale împotriva aeronavelor care intră în spaţiul NATO. Rutte nu a oferit detalii despre discuţiile specifice cu Moscova, dar a subliniat importanţa dezvoltării unor capabilităţi moderne de contracarare care să completeze mijloacele tradiţionale de apărare.
Pe lângă aspectele tehnice şi operaţionale, Rutte a pus în discuţie şi dimensiunea politică a apărării colective. El a afirmat că preşedintele american Donald Trump a avut un efect constructiv asupra Alianţei prin presiunea exercitată asupra statelor membre pentru a majora cheltuielile militare. Această presiune ar fi contribuit la întărirea capacităţii NATO, cu scopul explicit de a determina Rusia să accepte negocieri şi să participe la dialog. Rutte a mai spus că eforturile de presiune asupra Kremlinului sunt cruciale şi speră că vor favoriza o deschidere spre discuţii.
Contextul scoate în evidenţă două aspecte clare: costul disproporţionat al unor reacţii militare tradiţionale şi necesitatea adaptării la noile tipuri de ameninţări aeriene. Dezbaterea despre când şi în ce condiţii să se recurgă la doborâri în spaţiul NATO rămâne deschisă, iar anchetele din ţări precum Danemarca demonstrează că situaţia este urmărită îndeaproape.
Mark Rutte a vorbit explicit despre incidentele din Danemarca şi despre lecţiile preluate din Ucraina. Ce tehnologii alternative consideri cele mai potrivite pentru a contracara dronele cu costuri rezonabile şi implementare rapidă?
Fii primul care comentează