De ceva vreme se discută despre zboruri de retrimitere organizate de autoritățile din Regatul Unit către România; subiectul a reapărut după un charter din septembrie, iar Ministerul Afacerilor Externe a clarificat ce s-a întâmplat și pe ce bază legală sunt operate astfel de curse. Istoria cooperării în domeniul migrației între cele două state datează de mai mult timp, acordul bilateral din 2003 privind readmisia persoanelor e deja cunoscut, iar zborurile de acest tip nu reprezintă o noutate, ci un instrument folosit periodic.
MAE precizează că aceste zboruri de retrimitere se desfășoară în baza acordului din 2003 și că zborul recent a avut la bord exclusiv cetățeni români. Autoritățile române subliniază că nu este primul astfel de zbor și că ele sunt utilizate de Home Office pentru a evita reținerea pe termen lung a unor persoane pe teritoriul britanic. Pentru retururi rapide există și alternative care presupun plecarea voluntară, precum Early Removal Scheme (ERS), Facilitated Return Scheme (FRS) și Voluntary Return Scheme (VRS). Pe scurt, nu este vorba despre o invenție nouă, ci despre proceduri cunoscute în relația bilaterală.
Ministerul și-a exprimat îngrijorarea că România a fost scoasă în evidență în mod particular în dezbaterea publică despre aceste curse, în condițiile în care Home Office organizează retururi către mai multe destinații. MAE consideră regretabil că, potrivit declarației jurnalistului ITV, implicarea unui jurnalist a condus la scoaterea zborului din context și la exploatarea negativă a subiectului. Reprezentanții ministerului avertizează că astfel de focalizări pot alimenta discriminare, discurs instigator la ură și narațiuni negative îndreptate spre întreaga comunitate românească din Regatul Unit. Autoritățile române au transmis aceste mesaje și părții britanice.
Ministerul atrage atenția și asupra contextului: comunitatea românească din Regatul Unit este numeroasă și bine integrată, aducând contribuții importante la economie și viața socială. Vorbim despre aproximativ 1, 3 milioane de cetățeni români care au statut de rezidență în cadrul EUSS, iar într-un grup de această mărime este firesc să existe și excepții implicate în activități ilegale. Totodată, MAE reamintește că modul de prezentare al zborului din septembrie nu reflectă în ansamblu relațiile bilaterale, care rămân bune în celelalte domenii de cooperare.
Se observă aici o tensiune frecventă în afacerile interne legate de migrație: pe de o parte, autoritățile aplică acorduri și proceduri orientate către eficiența administrativă; pe de altă parte, modul în care aceste măsuri sunt comunicate și mediatizate poate genera consecințe sociale, mai ales când vizează o comunitate numeroasă precum cea românească din Marea Britanie. Date concrete din text: acordul din 2003, 1, 3 milioane de persoane cu EUSS, schemele ERS, FRS și VRS, și implicarea Home Office și a MAE. Cum credeți că ar trebui gestionată comunicarea oficială pentru a evita stigmatizarea unei comunități atât de vaste?
Fii primul care comentează