Critica programei de limba română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației, a fost făcută de Luciana Antoci, consilier al prim-ministrului Ilie Bolojan, și readuce în discuție o veche dilemă: ce tip de cunoștințe ar trebui să primească adolescenții la începutul liceului, având în vedere modificările curriculare din ultimele decenii și standardele internaționale privind competențele de lectură. Antoci a scris pe Facebook că materialul propus pare mai degrabă destinat studenților din anul I la Facultatea de Litere decât elevilor de clasa a IX-a care abia au intrat în liceu; ea susține că programa, în forma actuală, nu ia suficient în calcul preocupările și nivelul psiho-cognitiv al adolescenților.
Ea subliniază că scopul principal al învățării limbii și literaturii române în clasa a IX-a ar trebui să fie formarea elevilor în spiritul curiozității, descoperirea lumii prin lectură și construirea unei culturi generale solide, alături de dezvoltarea unei dorințe de învățare continuă și semnificativă. Din acest motiv pledează pentru o programă modernă, dinamică și flexibilă, care să stimuleze atât plăcerea de a citi și gustul estetic, cât și acumularea de cunoștințe relevante. Ca să nu pară prea severă, se poate spune că programa nu ar trebui scrisă cu rigla pentru studenți, ci cu pixul pentru adolescenți în formare.
Consiliera prim-ministrului leagă propunerea curriculară de datele de context: grupa de vârstă vizată coincide cu cohorta evaluată în testările internaționale PISA, care măsoară competențele formate în anii de gimnaziu. Rezultatele acestor evaluări arată lacune importante în competențele de lectură, ceea ce, în opinia ei, înseamnă că școala trebuie să reacționeze rapid și eficient pentru a reduce fenomenul analfabetismului funcțional. Antoci solicită o reacție fermă și imediată din partea sistemului educațional pentru a controla și diminua aceste deficiențe în timp.
Contextul profesional al Lucianei Antoci completează observațiile: fost inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași și profesoară de limba și literatura română, ea a fost numită în septembrie consilier al prim-ministrului Ilie Bolojan pe probleme de educație. Comentariile sale apar în cadrul unei dezbateri publice inițiate de Ministerul Educației, iar tema scoate în evidență tensiunea dintre ambiția curriculară și nivelul real al competențelor elevilor.
Programele de limba română pentru clasa a IX-a, discutate de Ministerul Educației, reflectă conflictul dintre exigențele academice și competențele efective ale elevilor, așa cum reiese din testările internaționale PISA. Reforma curriculară din România a trecut de-a lungul timpului prin numeroase încercări de a echilibra aprofundarea cu accesibilitatea, iar datele internaționale privind citirea indică faptul că o calibrare pragmatică, centrată pe competențe și pe o tranziție treptată către specializare, ar putea fi necesară. Cum credeți că ar trebui ajustată programa ca să îmbine plăcerea lecturii cu dezvoltarea competențelor de care elevii au cu adevărat nevoie?
Fii primul care comentează