De la debutul mandatului european din 2024, unii europarlamentari români au înregistrat absențe semnificative la sesiuni, iar problema a ajuns în atenția publicului în special prin reportajele Digi24. Dacă odinioară prezența în Parlament era văzută ca un indicator clar al activității politice, acum statisticile capătă tot mai multă importanță pentru alegătorii care cer transparență și responsabilitate.
Panelul de lucru al noului Parlament European a demarat pe 16 iulie 2024, iar până în prezent s-au desfășurat 65 de sesiuni plenare. Din aceste date reiese că mai mulți reprezentanți români au lipsit de la peste 40% din întruniri. În fruntea clasamentului absențelor se situează Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, urmați de Dan Motreanu și Cristian Terheș, iar Claudiu Manda apare de asemenea printre lideri, fiecare având aproape jumătate dintre sesiuni marcate ca absențe. Concret, cifrele raportate arată 29, 28 și 26 de absențe din cele 65 de sesiuni pentru unii dintre ei, conform aceluiași material jurnalistic.
Pe lista celor care au lipsit de la peste 20 de sesiuni se regăsesc figuri cunoscute din delegația României: Dragoș Benea, Dan Nica, Virgil Popescu, Rareș Bogdan și Mihai Tudose. Nu este prima dată când unii dintre ei apar în astfel de statistici: Claudiu Manda a consemnat și în legislatura 2019–2024 un număr ridicat de absențe, clasându-se pe locul doi între toți europarlamentarii, iar Rareș Bogdan a fost la rândul său printre cei mai absenți în aceeași perioadă. Un caz extrem din mandatul anterior menționat de presă a fost al unui europarlamentar grec cu absențe masive din cauza unei perioade petrecute în detenție, arătând că motivele pot varia mult.
Prezența în sală nu echivalează neapărat cu implicarea verbală: există parlamentari români care, deși se prezintă ocazional, aleg să nu ia cuvântul în dezbateri. Digi24 a semnalat că Gheorghe Cârciu nu a avut nicio intervenție în această sesiune, situație similară fiind înregistrată de Mircea Hava și Claudiu Manda. Pentru unii dintre aceștia, lipsa intervențiilor nu este surprinzătoare: Manda a încheiat și mandatul precedent fără contribuții la dezbaterile plenare.
Din punct de vedere financiar, condițiile materiale ale unui europarlamentar sunt cunoscute: un salariu net în jur de 8.000 euro, la care se adaugă o indemnizație de aproximativ 5.000 euro lunar pentru cheltuieli de cabinet, decontarea costurilor de călătorie și o indemnizație zilnică de 350 euro pentru mese și cazare. Regulile prevăd, însă, sancțiuni pecuniare: dacă un deputat european a participat la mai puțin de jumătate din sesiuni într-un an parlamentar, fără justificare, primește doar jumătate din suma alocată cabinetului. România are în Parlamentul European 33 de mandate, toate ocupate în urma alegerilor pe liste de partid.
Datele de prezență și de implicare în dezbateri reprezintă un instrument simplu, dar util pentru cetățeni atunci când evaluează reprezentarea la Bruxelles. Ele confruntă cifrele, numărul de sesiuni, absențele (29, 28, 26 etc.), numele europarlamentarilor și regulile de remunerație, cu așteptările publicului privind responsabilitatea reprezentanților. Modul în care aleșii răspund acestor așteptări și impactul asupra percepției publice asupra instituției rămâne un aspect de urmărit, mai ales în perspectiva următoarelor raportări de activitate. Credeți că astfel de informații ar trebui centralizate într-un portal public actualizat lunar pentru a facilita controlul cetățenilor?
Fii primul care comentează