Pe piața britanică, LG, Samsung și Philips concurează pentru atenția cumpărătorilor, comparându-și modelele OLED mai accesibile, LG B5, Samsung S85F și Philips OLED760, și modul în care se comportă la filme, jocuri și conținut DVD clasic. De la primele OLED-uri care renunțau la anumite funcții pentru a scădea prețul, până la generațiile recente care oferă aproape aceleași dotări ca modelele de top, această comparație surprinde evoluția tehnologiei și preferințele spectatorilor de azi. Philips, cu tradiție în electronice de consum și faimos pentru Ambilight, vine cu OLED760; Samsung ripostează cu S85F, orientat spre impact vizual; iar LG pariază pe echilibru cu B5.
În ceea ce privește luminozitatea HDR măsurată în Filmmaker Mode, B5 a atins 668 niți, iar OLED760 665 niți, în timp ce Samsung înregistrează un vârf mai mare, suficient pentru a intensifica vivacitatea imaginii. Pe fullscreen HDR, toate trei stau similar, între 130 și 150 niți, dar vârful contează pentru senzația de „pop” în cadrele puternic iluminate. La capitolul culori, S85F a afișat tonuri mai îndrăznețe în scene din Wicked și The Mask, cu rozuri mai saturate în Wizard & I; OLED760 și B5 au arătat nuanțe mai naturale, păstrând totuși mult din energia scenelor originale. Scenele din Star Wars pe OLED760 au părut foarte captivante, dând impresia unei imagini mai ample, efect pe care Ambilight îl întărește la Philips.
Contrastul rămâne un avantaj al OLED: toate trei livrează negri foarte profunzi și un bun echilibru între zonele luminoase și cele întunecate grație dimării pixel-cu-pixel. În Dark City, OLED760 s-a remarcat printr-un contrast natural, mai fidel tonurilor întunecate; S85F a oferit cel mai dinamic contrast, datorită vârfului de luminozitate; iar B5 a reprezentat o soluție de compromis. În anumite cadre, precum deschiderea din The Warriors, B5 a avut o ușoară tentă verzuie pe discul optic, ceea ce a influențat subtil tonurile pielii și contrastul în acele scene.
Diferențele apar și la mișcare și upscaling. La un pansaj din No Time To Die, B5, cu Cinematic Movement activat, a furnizat o mișcare fluidă, fără efect de telenovelă. Samsung, setat cu judder 4 și blur 2, a fost lin, dar a păstrat un minim de judder, în timp ce OLED760 s-a descurcat mai greu: fără procesare apărea judder, iar orice smoothing, chiar la nivel 1, introducea un blur neplăcut pe texturi. La upscaling, rulând un DVD cu The Amazing Spider Man, B5 a oferit cea mai curată redare, netezind texturile și îmbunătățind culorile și contrastul; surprinzător, OLED760 a fost cel mai vibrant în SDR, deși unele texturi au rămas ușor neclare; S85F a funcționat ca un compromis, deși diagonala mai mare a ecranului poate fi un dezavantaj în anumite amenajări de living.
Toate trei vin cu setul complet de funcții așteptat de gameri, deci acolo nu apare o diferență clară. Din punct de vedere al formatelor HDR, Philips este singurul care suportă atât HDR10+, cât și Dolby Vision; Samsung oferă doar HDR10+; iar LG este doar cu Dolby Vision. La preț, modelele se încadrează în jurul a 899–999 lire sterline, astfel decizia depinde de ce urmărești: dacă vrei luminozitate și culori explozive, mergi spre Samsung S85F; dacă preferi contrast autentic și Ambilight pentru senzația de ecran mai mare, Philips OLED760 evidențiază aceste atuuri; dacă dorești mișcare naturală și upscaling eficient, LG B5 rămâne opțiunea echilibrată. În testele citate, B5 a fost favoritul mic pentru echilibrul între calitatea imaginii și performanța video, în timp ce OLED760 impresiona prin acuratețe, iar S85F prin impact vizual.
TechRadar notează și prezența acestor recenzii în Google News, YouTube, TikTok și WhatsApp, surse unde pot apărea detalii și materiale video despre modelele discutate, fără a recomanda achiziția.
LG B5 a ieșit cel mai bine la upscaling în teste și la gestionarea mișcării. Alegerea între contrast natural (Philips OLED760), vârfuri de luminozitate (Samsung S85F) și echilibru tehnic (LG B5) reflectă două mari tendințe: producătorii ajustează tonalitatea imaginii pentru a impresiona în HDR, iar soluțiile de procesare rămân decisive pentru materiale vechi sau pentru cadre cu mișcare lentă, cum sunt scenele din No Time To Die sau Dark City. Dacă vizionezi filme clasice pe DVD, upscaling-ul și comportamentul la mișcare contează mai mult; pentru blockbustere vizuale, vârful de luminozitate și suportul HDR (Dolby Vision vs HDR10+) influențează experiența. Tu ce urmărești mai mult: filme clasice și mișcare naturală sau blockbustere luminoase și culori vibrante?
Fii primul care comentează