Kelemen Hunor discută tensiunile legate de reforma pensiilor magistraților și ce s-ar întâmpla dacă actuala versiune a legii ar fi respinsă de Curtea Constituțională; discuția a avut loc în contextul conflictului dintre guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.
Politica românească oferă numeroase situații care seamănă cu un teren al compromisurilor de durată, iar reforma pensiilor magistraților este una dintre ele. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți la Digi 24 că, dacă și această versiune a legii va fi respinsă de Curtea Constituțională, o revoltă populară ar fi pe deplin justificată. A subliniat că riscul unei astfel de respingeri există în permanență și că nu mai găsește soluții dacă Parlamentul și Guvernul nu reușesc să reglementeze domeniul, în condițiile în care unii magistrați par să refuze orice reglementare și preferă autoreglementarea. Hunor a observat, cu un ton ușor resemnat, că dacă legea cade, poate ar fi mai bine „să mergem cu toții acasă”.
Pe de altă parte, el critică perioada de tranziție propusă pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților: zece ani. Consideră că este mult prea lungă și că este greu de explicat publicului de ce magistrații ar beneficia de o astfel de tranziție extinsă, când pentru restul angajaților nu există acelasi interval. Kelemen Hunor spune că și premierul, după discuțiile cu magistrații, a acceptat varianta cu 10 ani de tranziție; el însuși nu a fost încântat, dar a respectat decizia guvernului. În opinia sa, zece ani oferă magistraților suficient timp să știe ce urmează și când, însă la nivel personal consideră termenul exagerat. Esențial rămâne, subliniază el, faptul că se poate discuta despre reformă în domeniu, pentru că se schimbă parametrii: vârsta de pensionare și vechimea în muncă.
Remarca referitoare la posibila „revoltă populară” scoate în evidență un conflict mai amplu: cine reglementează și în ce măsură, instituțiile statului sau corpul profesional al magistraților. Discuția reflectă tensiunea dintre dorința legislativului de a uniformiza reguli și rezistența unor categorii profesionale față de schimbări care le afectează statutul. Cifrele-cheie din ecuație sunt cele două elemente: propunerea guvernului și perioada de tranziție de 10 ani, iar actul final de control rămâne Curtea Constituțională. Declarațiile publice ale liderilor politici, precum cele ale președintelui UDMR, încearcă să echilibreze între explicațiile pentru public și negocierile din culise.
Kelemen Hunor a insistat că o reglementare este necesară și că Parlamentul și Guvernul trebuie să-și exercite atribuțiile, dar a recunoscut și limitele dialogului cu magistrații. În acest context, decizia Curții Constituționale capătă o importanță majoră: ea poate valida sau invalida soluții considerate de unii ca fiind echilibrate. Aici se află și miezul disputei: autoritatea legislativă versus autonomie profesională.
UDMR, prin vocea liderului său, aduce în discuție și un aspect practic: comunicarea publică și percepția socială. Explicarea motivelor unei tranziții lungi sau justificarea diferențelor între diverse categorii profesionale nu sunt lucruri simple. În același timp, tonul lui Hunor exprimă și o acceptare a procesului decizional colectiv, el nu impune propria viziune, ci consemnează deciziile guvernamentale chiar dacă nu le împărtășește pe deplin.
Episodul evidențiază două idei concrete: propunerea de 10 ani pentru tranziție și rolul Curții Constituționale în validarea reformei. Aceste elemente influențează traiectoria disputei și conturează calendarul politic următor. Situația rămâne de urmărit atât pentru cei interesați de drept și administrație, cât și pentru publicul larg, deoarece deciziile afectează regulile de pensionare și percepția asupra echității în sistemul public.
Kelemen Hunor a menționat Digi 24 și a vorbit direct despre tranziția de 10 ani, apreciind personal că perioada este prea lungă. Tu ce părere ai despre perioada de tranziție de 10 ani pentru magistrați?
10 ani e mult pt noi. la ei de ce altfel? stiu că zic cu vechime și vârstă, dar parcă tragi de timp. în multe țări perioada e 2-5 ani, nu 10. deci hai mai scurt, măcar 5. ms
daaaa, zece ani? serios? magistrați parcă-s saci de cartofi, stau la coadă pana mor, lol