O serie de discuții între investitori străini și autoritățile române a avut loc la București, axate pe ritmul reformelor fiscale, necesarul de finanțare și stabilitatea politică indispensabilă pentru menținerea accesului pe piețele externe. De la Tratatul de la Maastricht până la crizele regionale recente, legătura dintre disciplina bugetară și încrederea piețelor a influențat constant destinul țărilor europene; România nu face excepție și se află acum într-o perioadă în care deciziile fiscale de azi vor determina costul împrumuturilor de mâine.
O delegație de investitori condusă de banca americană JP Morgan a avut o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan, ocazie în care au fost prezentate pachetele de reforme și măsurile bugetare adoptate sau aflate în curs legislativ. Guvernul a precizat că a luat măsuri pentru a limita deviațiile fiscale care, în vară, amenințau cu o retrogradare a ratingului suveran. Prima serie de măsuri a inclus creșterea TVA și angajamentul de a nu majora salariile și pensiile publice până în 2026, după o reținere similară în 2025; ulterior a fost discutat și un al doilea pachet de corecții bugetare. Investitorii au primit actualizări despre progresul implementării acestor reforme, ceea ce, în limbaj financiar, poate însemna fie liniște suplimentară, fie reevaluarea riscului.
Pe partea execuției bugetare, proiecțiile s-au înrăutățit: deficitul ar putea depăși 8% din PIB, față de scenariul mai optimist de aproximativ 7, 5% din PIB considerat de agențiile de rating precum Fitch și S&P la mijlocul anului. Această diferență, oricât de mică ar părea procentual, afectează direct apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești și costul la care statul se poate împrumuta.
În același context, România s-a reîntors pe piețele internaționale în acest an: pe 9 iulie a emis obligațiuni în valută de 5 miliarde de euro, după ce în februarie strânsese 4 miliarde și în martie 2, 75 miliarde, în dolari și euro. Suma obținută până acum face parte dintr-un obiectiv anual de 13 miliarde de euro, necesar pentru refinanțări și pentru acoperirea nevoilor de finanțare generate de diferențele bugetare. Astfel de plasamente transmit semnale relevante piețelor: arată că statul încă poate atrage capital străin, însă condițiile de pe piață și percepția asupra sustenabilității fiscale vor determina marjele viitoare.
Delegația a subliniat că România rămâne atractivă pentru piețele financiare, menționând atât oportunitățile de creștere, cât și necesitatea unor politici clare de responsabilitate fiscală. Stabilitatea politică internă a fost indicată drept crucială pentru continuitatea reformelor și pentru predictibilitatea mediului economic, ceea ce, în termeni practici, înseamnă că investitorii urmăresc nu doar cifrele din buget, ci și cine ia deciziile și pentru cât timp.
La întâlnire au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, și Mihai Jurcă, șeful Cancelariei prim-ministrului, și Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului și fost președinte al Consiliului Fiscal. Prezența lor a indicat că discuțiile au vizat atât componenta tehnică a măsurilor fiscale, cât și aspectele de comunicare și coordonare politică necesare implementării.
Analiza subiectelor abordate arată că România echilibrează în prezent între o nevoie urgentă de finanțare și riscul generat de deficite mai mari decât se estimase la începutul anului. Emisiunile de obligațiuni din februarie, martie și iulie (4 mld. euro, 2, 75 mld. euro și 5 mld. euro) reflectă o strategie activă de accesare a piețelor externe pentru a atinge ținta anuală de 13 miliarde de euro. În același timp, perspectivele comunicate de agențiile de rating și abaterile de la scenariile inițiale indică faptul că politicile bugetare vor rămâne în prim-planul atenției publice și financiare în lunile următoare.
Întâlnirile dintre investitori și autorități nu sunt doar formalități: ele reprezintă momente în care se negociază, pe de o parte, încrederea și, pe de alta, claritatea calendarului de reforme. Prezența JP Morgan și a altor finanțatori străini arată că România se menține pe radarul piețelor, dar păstrarea acestui interes va depinde de aplicarea consecventă a măsurilor fiscale și de stabilitatea politică necesară pentru finalizarea acestora. Pe baza cifrelor și angajamentelor prezentate, se poate spune că povestea finanțării externe a României în 2025 se scrie acum prin emisiuni în euro și dolari și cu un deficit bugetar mai mare decât se spera la mijlocul anului.
Date concrete: emisiuni de 4 mld. euro (februarie), 2, 75 mld. euro (martie) și 5 mld. euro (9 iulie); ținta anuală de 13 mld. euro; risc de deficit peste 8% din PIB versus scenariul de 7, 5% estimat anterior; angajament de plafonare a creșterilor salariale și a pensiilor până în 2026. Cum crezi că vor reacționa piețele dacă deficitul va rămâne peste 8% din PIB?
da, dar dacă rămâne peste 8% mă tem că o să crească dobânzile pentru stat, adică nu e chestie simplă. investitorii cer prime de risc mai mari, deci costuri de împrumut up. vezi să nu… banca centrală s-ar putea gândi la tensionare monetară, inflation pressure, deci probabil rate mai sus pe termen scurt.
pe scurt: mai mult risc = randamente mai mari la obligațiuni, mai puțin apetit pentru emisiuni viitoare fără premium, iar dealerii ăia mari (JP morgan etc) cer buyback-uri sau clauze mai bune. dacă au rezerve externe ok, se mai domolește treaba, dar fără o ancoră politico-fiscală clară, piața poate pune preț.
nu zic panică, dar: refinanțarea devine mai scumpă, deficitul mare mănâncă din spațiul fiscal, iar pentru investitori contează și cine guvernează, nu doar cifrele. posibil scenariu: randamente sus, cerere mai slabă => statul poate vinde pe maturități mai scurte sau condiții mai rele. cine știe… poate intră și ratingurile iar asta ar complica tot.
eu zic: dacă rămâne >8% e rost de ajustări urgente sau de un plan clar, altfel: volatilitate, costuri, și iarăși tăieri sau taxe. not nice, dar realist.