Jaf la Luvru: puncte slabe de securitate și răspunsul companiei Böcker după utilizarea nacelei Agilo

Directoarea Luvru a recunoscut în fața senatorilor un eșec grav și a admis deficiențe în sistemul de supraveghere video, lipsa camerelor atât în interior, cât și în exterior. Din declarațiile martorilor de la fața locului rezultă o scenă tensionată: o agentă de pază abia își începuse tura în galeria respectivă și a povestit că a auzit, brusc, un zgomot foarte puternic; la început s-au gândit că e vorba de un vizitator deranjat, dar și-au dat seama aproape imediat că era un jaf. În câteva secunde s-a pus în aplicare procedura: evacuarea vizitatorilor și închiderea ușilor intermediare pentru a împiedica accesul în alte săli.
A apărut și o filmare de 36 de secunde, verificată de Le Parisien, care surprinde doi dintre suspecți coborând pe scara nacelei în Galeria Apollo. Imaginile arată doi bărbați îmbrăcați în negru, unul purtând vestă reflectorizantă, celălalt cască de motociclist. Filmarea, realizată dintr-o fereastră din apropiere, surprinde și camionul furat parcat pe Quai François Mitterrand, echipat cu o scară extensibilă de 30 de metri. În înregistrare se aud voci ce par ale agenților de pază, iar secvența se încheie cu suspecții plecând pe două scutere. Presa franceză estimează că operațiunea a durat în total mai puțin de șapte minute; cei doi care au intrat în galerie au stat acolo 3 minute și 58 de secunde.
Imaginea cu naceaua, suma de 88 de milioane de euro și numele Luvru rămân repere ale acestei povești. Cum se vor modifica măsurile de securitate în marile muzee după acest incident și ce lecții vor trage instituțiile culturale din Franța și din lume?
Producătorul nacelei, firma Böcker, a postat pe social media o fotografie de la locul incidentului și un mesaj ce suna aproape ca o reclamă practică: modelul Agilo poate ridica obiecte de până la 400 kg cu 42 de metri pe minut, funcționând silențios datorită motorului electric de 230 V. Reacția părea un amestec surprinzător de uimire și spirit comercial. Alexander Böcker, directorul general și proprietar din a treia generație, a declarat pentru CNN că el și soția au fost șocați când au aflat că echipamentul lor a fost folosit la jaf, apoi, odată ce s-a confirmat că nimeni nu a fost rănit, au făcut glume și au sugerat slogane. Potrivit lui, postarea companiei a primit în majoritate reacții pozitive, iar publicul a înțeles că firma nu este implicată în faptă.
Modelul nacelei folosit în jaf fusese vândut unui client din zona metropolitană a Parisului și închiriat ulterior, însă Böcker a explicat că dispozitivul ar fi fost sustras de la proprietar în timpul unei demonstrații pentru un potențial cumpărător. Se pare că denumirea companiei a fost ștearsă și plăcuțele de înmatriculare înlocuite, adică hoții au încercat să șteargă orice urmă care i-ar lega de sursă.
Când ai aflat despre jaful de la Luvru, probabil ți-ai imaginat un film cu hoți sofisticați. Realitatea include însă și aspecte mai puțin cinematografice: naceaua folosită pentru a coborî prada a fost fabricată de o companie germană care a reacționat rapid pe rețelele sociale, iar între comunicatele oficiale și imaginile cu fugarii apar indicii clare ale vulnerabilităților unui muzeu care adăpostește comori istorice.
Furia hoților, viteza cu care au operat și unele breșe de securitate evidențiază contrastul dintre valoarea istorică a obiectelor și fragilitatea măsurilor de protecție. În mod similar, reacția Böcker arată cum companiile moderne gestionează comunicarea după incidente neplăcute: combinația de clarificare a faptelor, umor temperant și prezentare a caracteristicilor tehnice ale produsului. Filmarea video, cele opt piese dispărute, declarațiile directorului Luvru și numărul mare de anchetatori sunt elemente concrete care ilustrează amploarea cazului.
Doi dintre cei patru membri ai bandei au intrat în galerie duminică, la ora 9:30, la scurt timp după deschiderea muzeului. Au forțat o fereastră aparent neprotejată și au folosit discuri de tăiat pentru a deschide două vitrines. Au plecat cu opt piese, printre care un colier cu smaralde și diamante oferit de Napoleon I celei de-a doua soții, Marie Louise, și o diademă care a aparținut împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon III. Ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, a spus că peste 100 de anchetatori lucrează la acest caz.
Directorul Muzeului Luvru, Laurence des Cars, a spus în fața unei comisii a Senatului francez că sistemul de camere al muzeului era învechit și nu acoperea balconul estic al Galeriei Apollo, prin care hoții au pătruns. Ea a vorbit dur despre infrastructura tehnică, descriind-o practic absentă pentru supravegherea celor mai valoroase piese ale Franței. Des Cars a spus că și-a oferit demisia ministrului Culturii, Rachida Dati, dar aceasta a refuzat-o.