Evoluția comerțului exterior al României în 2025 se remarcă prin date evidente: Institutul Național de Statistică (INS) a comunicat pe 10 decembrie că deficitul comercial pentru perioada ianuarie–octombrie a atins 27, 4 miliarde de euro. Mesajul principal: cine, România, ce, soldul comerțului exterior, unde, intervalul ian–oct 2025, transmis de INS.
Deficitul de 27, 4 miliarde de euro reflectă o creștere de aproximativ 1% față de aceeași perioadă din 2024, adică 275, 7 milioane de euro în plus. Pe scurt, România a importat mai mult decât a exportat cu suma respectivă; deși procentual pare mic, această diferență înseamnă totuși fluxuri financiare care părăsesc economia și trebuie acoperite prin finanțare externă, investiții sau majorarea exporturilor. Pentru publicul larg e simplu: când cheltuielile depășesc veniturile, balanța nu e echilibrată, doar că aici vorbim la nivel național.
De ce apare un deficit mai mare? INS nu oferă detalii în comunicatul succint, dar pe baza modelelor economice cunoscute și a evoluțiilor recente pot fi indicate câteva cauze probabile: creșterea importurilor de energie, de echipamente industriale sau de bunuri de consum; variațiile prețurilor la nivel internațional; precum și o structură a exporturilor orientată către produse cu valoare adăugată redusă. Economia românească, ca multe altele din regiune, rămâne vulnerabilă la șocuri externe dacă nu reușește să diversifice gama de produse și piețele de export. Nu este o sentință definitivă, ci mai degrabă un semnal pentru reforme strategice și investiții care să transforme materiile prime în produse cu valoare mai mare.
Efectele imediate ale unui astfel de deficit pot fi observate în cursul de schimb, în necesitatea unor fluxuri de capital pentru a compensa dezechilibrul și, pe termen lung, în politicile fiscală, monetară și industrială. Soluțiile nu sunt miraculoase; ele implică stimularea exporturilor competitive, reducerea dependenței de importuri esențiale prin creșterea eficienței energetice sau producție locală și atragerea de investiții străine care să dezvolte lanțuri de valoare. De asemenea, cifra nu oferă întreaga imagine, o analiză pe sectoare, pe parteneri comerciali și pe dinamica prețurilor ar aduce nuanțe importante.
Deficitul comercial de 27, 4 miliarde de euro pentru ianuarie–octombrie 2025 este o valoare clară și ușor de comparat cu anul precedent. O abordare pragmatică ar fi monitorizarea trimestrului următor pe categorii de produse și pe parteneri pentru a evalua dacă tendința de creștere se confirmă sau se temperează și pentru a identifica punctual unde se pot aplica intervenții eficiente. Care credeți că ar fi cea mai eficientă măsură pe termen scurt pentru a tempera un astfel de deficit: stimularea exporturilor, reducerea importurilor energetice sau atragerea rapidă de investiții productive?
Fii primul care comentează