În România, disputa legată de marca Steaua continuă să domine scena fotbalistică, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dat recent decizia finală: a respins apelul FCSB în procesul intentat Clubului Sportiv al Armatei Steaua. Cauza, ce vizează dreptul asupra mărcii istorice Steaua, își are rădăcinile în perioada comunistă, trece prin privatizări și schimbări de denumire din anii 2000 și ajunge la conflictele juridice contemporane dintre foști administratori, investitori privați și instituții publice. E o poveste în care se împletesc fotbalul, identitatea și drepturile de proprietate intelectuală, iar hotărârea de acum marchează un punct ferm în această dispută.
Înalta Curte a închis o cale de atac demarată de FCSB, clubul condus de Gigi Becali, care încercase să anuleze mărcile deținute de CSA Steaua. Litigiul pentru anularea mărcilor a început în 2024, când Curtea de Apel București a respins cererea FCSB. Avocații clubului lui Becali au făcut recurs, dar Înalta Curte a respins atât cererea de sesizare pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât și recursul formulat împotriva deciziei civile nr. 285A din 6 martie 2024 a Curții de Apel București, menținând astfel mărcile CSA și hotărârea precedentă. Decizia, pronunțată pe 4 noiembrie, este definitivă, ceea ce înseamnă că nu mai există cale de atac în justiția națională.
Reacția lui Gigi Becali a fost concisă și detașată: a afirmat că subiectul nu îl preocupă prea mult și că va lăsa avocații să gestioneze partea juridică, subliniind totuși că părțile adverse pot solicita despăgubiri dacă consideră. Citat de Fanatik, comentariul său seamănă cu acele replici frecvente în sport, când finanțatorii transferă responsabilitatea procedurilor legale către specialiști.
Hotărârea Înaltei Curți precizează expres că a respins cererea FCSB de sesizare a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și recursul ca nefondat, în contradictoriu cu Clubul Sportiv al Armatei Steaua București și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Practic, instanța a confirmat că mărcile rămân în posesia CSA, iar FCSB nu a reușit anularea acestora.
Pe lângă efectele imediate asupra identității și brandului, decizia are și consecințe practice: deținerea mărcilor le conferă CSA dreptul de a controla utilizarea numelui și simbolurilor Steaua pe produse, materiale promoționale sau la evenimente. Acest control are implicații financiare și de imagine pentru ambele părți, dar acum legitimitatea aparține clar Clubului Sportiv al Armatei. Totodată, implicarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci în proces subliniază latura tehnică și birocratică a disputei, nu doar controversa sportivă.
Cazul ilustrează un model întâlnit în multe state: cluburi cu trecut comun încearcă, după schimbări de proprietate, să păstreze sau să recupereze elementele identitare importante pentru suporteri. În România, Steaua are o istorie bogată: succese europene în anii 1980, transformări după 1990 și o loialitate a fanilor care complică orice discuție despre denumire și simboluri. Deciziile judiciare nu șterg memoria sportivă, dar stabilesc reguli clare pentru utilizarea comercială a denumelor și siglelor.
Hotărârea din 4 noiembrie este definitivă și clarifică situația legală: FCSB nu mai poate obține anularea mărcilor CSA prin aceste proceduri. Rămâne de văzut dacă părțile vor găsi soluții administrative sau comerciale pentru a coexista pe piață sau dacă disputele vor continua pe alte căi, precum negocieri pentru licențiere sau campanii publice de comunicare.
Decizia instanței privind marca Steaua stabilește cine deține drepturile de folosință ale numelui și simbolurilor; sentința din 6 martie 2024, confirmată acum, rămâne în vigoare; data definitivă a pronunțării este 4 noiembrie. Dacă te interesează impactul concret, reține părțile implicate: Fotbal Club FCSB S.A., Clubul Sportiv al Armatei Steaua București și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Cum ar putea influența această decizie viitoarele produse, evenimente sau parteneriate comerciale ale cluburilor?
Fii primul care comentează