În ce fel alimentele ultraprocesate pun în pericol copiii, avertizează The Lancet și UNICEF

De mai multe decenii, alimentele ultraprocesate au schimbat obiceiurile alimentare din Occident, iar acum părinți din Nepal, din insulele Caraibe, din Uganda, India și Kenya descriu cum aceleași produse își fac tot mai mult loc în viața cotidiană. Istoria industrializării hranei, de la conserve și mâncăruri gata apărute după al Doilea Război Mondial, a evoluat către fast‑food și băuturi îndulcite, iar publicații precum The Guardian și studii științifice din The Lancet avertizează că fenomenul are consecințe la nivel global. Raportul din The Lancet atrage atenția că milioane de oameni riscă leziuni pe termen lung și solicită acțiuni urgente, iar UNICEF notează pentru prima dată că numărul copiilor obezi a depășit pe cel al copiilor subponderali, cu cele mai rapide creșteri în țările cu venituri mici și medii.

Specialiștii subliniază că nu e vorba doar de decizii personale; profesorul Carlos Monteiro de la Universitatea din São Paulo explică că transformările în obiceiuri sunt împinse de corporații orientate spre profit, care normalizează și promovează alimentele ultraprocesate. În Marea Britanie și Statele Unite aceste produse reprezintă peste jumătate din dieta medie, iar acum se extind rapid pe celelalte continente. Părinții din diverse țări povestesc aceeași presiune: reclame atrăgătoare, gustări la fiecare colț și cantine școlare care comercializează băuturi și produse dulci.

În Nepal, Manita Pyakurel spune că, deși gătește acasă cât poate, fiica ei este mereu tentată de biscuiți, ciocolată și sucuri ambalate. Reclamele la pizza și rafturile încărcate cu snacks-uri transformă ieșirile în teste de voință, iar la școală obiceiurile se întăresc: cantina oferă suc îndulcit, copiii fac schimb de biscuiți în drum spre casă, iar magazinele din jurul școlii sunt pline de chipsuri. Datele oficiale susțin aceste relatări: Studiul Demografic și de Sănătate din Nepal 2022 a arătat că 69% dintre copiii între 6 și 23 de luni au consumat alimente nesănătoase, iar 43% beau deja băuturi îndulcite. În districtul Lalitpur, 18, 6% dintre școlari sunt supraponderali și 7, 1% obezi, iar cariile dentare sunt frecvente din cauza gustărilor procesate. ONG‑urile și inițiativele precum Promovarea Alimentelor Sănătoase în Școli încearcă să schimbe mediul, dar părinții simt că se confruntă cu un sistem care favorizează produsele procesate.

Pe insulele Caraibe, în St Vincent and the Grenadines, Arlene Williams‑Jack povestește că uraganul Beryl a accelerat trecerea către alimente procesate. După distrugerea culturilor, mâncarea proaspătă devine rară și scumpă, iar magazinele mici încep să vândă produse ambalate care ajung preferate. Chiar și cu un loc de muncă stabil, prețurile la alimente influențează opțiunile: uneori oamenii trebuie să aleagă între mazăre și fasole sau între carne și ouă. Când părinții sunt obosiți, câțiva dolari dați copiilor pentru gustări se transformă adesea în achiziții din chioșcuri care oferă în principal produse ultraprocesate, iar îngrijorările legate de o creștere a bolilor precum diabetul de tip 2 și hipertensiunea sunt bine întemeiate.

La Kampala, Uganda, Patience Akumu remarcă cum un panou publicitar KFC devine un reper cultural, iar lanțurile de fast‑food sunt asociate cu evenimente speciale: zile de naștere, botezuri sau simple ieșiri în familie. Chiar și familiile care cresc pui în curte se confruntă cu tentația fast‑foodului; aroma puiului gătit lent și legumele proaspete rămân strategii de rezistență în fața unui marketing puternic. În plus, exemple precum rețeaua locală Café Javas arată că oferta de fast‑food crește și în mediul urban, nu doar prin branduri internaționale.

În India, Amoolya Rajappa povestește despre presiunea cotidiană de a limita zahărul și produsele din făină rafinată, mai ales când bunicii sau colegii oferă gustări. Un scandal legat de paneer sintetic a amplificat anxietatea față de produsele cumpărate, iar regulile din casă, fără zahăr rafinat, fără băuturi carbogazoase, sunt greu de respectat când dulciurile sunt la casa de marcat sau când alternativele sănătoase sunt mai costisitoare. Când analizează etichetele, Amoolya evită produsele cu mai mult de zece ingrediente, dar rămâne frustrată: uneori pare că nu există control.

Peter Muiruri din Kenya povestește despre copilul care a fost convins de prieteni să încerce tăiței instant și a început să ascundă pachete în coșul de cumpărături. Deși piața locală oferă tuberculi și legume tradiționale, efortul de a le face atrăgătoare pentru un adolescent obișnuit cu gustările procesate necesită răbdare. Un medic oftalmolog a observat recent că unii tineri cu probleme de vedere au fost diagnosticați cu diabet de tip 2, fără antecedente familiale, corelând astfel dieta cu afecțiuni care apar din ce în ce mai des la vârste fragede.

Mărturiile acestor părinți indică o problemă comună: expunerea repetată la alimente ultraprocesate acasă, la școală, pe stradă și online face aproape imposibilă limitarea consumului de UPF-uri, iar responsabilitatea nu mai este doar individuală. The Lancet solicită politici publice mai stricte, reglementări mai dure privind marketingul și schimbări în mediile școlare pentru a proteja copiii. Pe scurt, este nevoie de colaborare clară între sănătate publică, legislație și industrie pentru a transforma un sistem alimentar care în prezent favorizează produsele procesate.

UNICEF a anunțat că, pentru prima dată, numărul copiilor obezi a depășit pe cel al copiilor subponderali. Această statistică, împreună cu avertismentul din The Lancet și observațiile experților precum Carlos Monteiro, subliniază necesitatea unor politici concrete: restricții la marketingul adresat copiilor, reguli stricte pentru cantinele școlare și măsuri care să facă alimentele sănătoase mai accesibile. Exemplele din text, Lalitpur, paneer, KFC, uraganul Beryl, ilustrează cum contextul local modelează efectele globale. Soluțiile poate nu sunt simple, dar sunt practice: reglementare, educație și sprijin economic pentru familii.

Care măsură considerați că ar fi cea mai eficientă în școlile din comunitatea voastră pentru a reduce consumul de alimente ultraprocesate?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*