Ilie Bolojan solicită Parlamentului să își asume reforme menite să taie risipa și să pună în ordine finanțele publice

Ilie Bolojan a venit în Parlament cu al doilea pachet de reforme propus de Guvern, solicitând parlamentarilor să-și asume răspunderea pentru cinci inițiative menite să reducă risipa în administrație și să aducă disciplină în cheltuielile publice. Ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților a fost cadrul în care premierul a detaliat motivele schimbărilor și a susținut necesitatea unor măsuri care vizează pensiile magistraților, sănătatea, guvernanța companiilor publice, eficientizarea unor autorități administrative și reforma fiscală.

Amintind pe scurt de pachetul anterior, adoptat cu o lună și jumătate înainte și prezentat atunci ca o serie de măsuri dure, dar necesare pentru reducerea deficitului și restaurarea încrederii externe, Bolojan a recunoscut că clasa politică a cheltuit adesea fără a pune accent pe sustenabilitate și a făcut apel la responsabilitate: nu e vreme pentru lamentări, ci pentru reforme concrete. Cu un ton ușor glumeț, a sugerat că instituțiile ar trebui să-și ordoneze actele, nu doar discursurile.

Referitor la pensiile magistraților, premierul a explicat că inițiativa nu urmărește să fie împotriva magistraților, ci să promoveze echitatea și să întărească încrederea în sistemul judiciar. A reiterat rolul esențial al magistraturii în statul de drept și a subliniat că respectul față de această instituție nu este pus la îndoială. Totuși, a semnalat realități: în multe situații pensionarea magistraților are loc înainte de vârsta obişnuită, iar pensiile medii din sistem sunt foarte ridicate: datele indicate arată pensii medii chiar peste 24.000 de lei și cazuri individuale de 35.000–40.000 de lei, în special pentru foști conducători. Reforma propusă prevede o tranziție de 10 ani, după care vârsta standard de pensionare ar urma să fie 65 de ani, iar stagiul minim pentru pensie să crească la 35 de ani, de la 25. De asemenea, se propune plafonarea pensiei la 70% din ultima remunerație netă, comparativ cu 100% anterior. Bolojan a apreciat că și după aceste ajustări pensiile rămân substanțiale, menționând estimativ 14.000–15.000 lei ca nivel mediu suficient pentru a asigura independența profesională.

Pe subiectul sănătății, mesajul principal a fost restaurarea ordinii și echității: deși bugetele au crescut și s-au făcut investiții, acestea nu s-au transpus în servicii medicale vizibil îmbunătățite, iar problemele s-au acumulat. Proiectul guvernamental vizează reducerea risipei, creșterea accesibilității și o atenție mai mare pentru pacienți, cu scopul de a face sistemul mai eficient și mai echitabil.

Când a abordat guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, premierul a subliniat necesitatea eliminării beneficiilor nejustificate în fruntea unor companii de stat și aducerea la conducere a unor persoane capabile să performeze în interesul cetățenilor. Mecanismele propuse urmăresc atât responsabilizarea conducerilor, cât și întărirea prerogativelor agenției guvernamentale de supraveghere pentru a asigura selecția adecvată a managerilor.

Un alt element asumat de Guvern în fața Parlamentului vizează eficientizarea activității unor autorități administrative autonome. Bolojan a menționat în mod expres trei autorități esențiale pentru funcționarea piețelor: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Scopul reformei este consolidarea acestor instituții astfel încât să asigure echilibrul pe piețele financiare, energetice și de telecomunicații.

În încheiere, proiectul de reformă fiscală prezentat în aceeași sesiune a fost justificat ca răspuns la haosul din finanțele publice și la lacunele legislative care permit evaziunea și practici nocive: firme fantomă, multiple entități la același sediu, paravane folosite pentru manevre financiare. Bolojan a afirmat că aceste măsuri vor scoate la iveală astfel de practici și vor proteja antreprenorii corecți printr-un cadru fiscal mai clar și mai echitabil.

Privind ansamblul propunerilor, firul comun este responsabilizarea, a administrației, a liderilor din companii publice, a structurilor de reglementare și, implicit, a bugetului public. Reforma pleacă de la constatarea unor dezechilibre structurale: cheltuieli inițiate fără resurse sigure, pensii privilegiate pentru anumite categorii, autorități cu rol de control slab și o fiscalitate care lasă portițe pentru practici dăunătoare. Politicile propuse mizează pe trei instrumente: ajustarea normelor la realitate, limitarea privilegiilor financiare disproporționate și consolidarea instituțiilor care supraveghează piețele esențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea când se vor vedea efecte palpabile în viața cetățenilor și în echilibrul bugetar, având în vedere că implementarea va necesita timp, resurse și monitorizare atentă, iar tranzițiile, cum este cazul pensiilor magistraților, vor aduce inevitabil și provocări sociale și administrative.

Care este opinia ta despre aceste reforme și crezi că vor produce schimbările promise în administrație și în finanțele publice?