Tema fiscală a revenit în prim-plan: premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară la B1TV că anul viitor nu sunt necesare majorări de taxe şi impozite, ci mai degrabă disciplină bugetară şi reducerea cheltuielilor acolo unde se poate. Situaţia nu este nouă pentru România, au existat perioade în care consolidarea fiscală a urmat crize sau episoade de presiuni inflaţioniste, iar dezbaterea despre cum se pot obţine resurse fără a cere mai mult de la contribuenti reapare frecvent pe agenda publică.
Bolojan a explicat că obiectivul pentru anul următor este ca acesta să fie ultimul an de consolidare fiscală, după care, pe măsură ce inflaţia se domoleşte, să revină o creştere economică sănătoasă bazată pe producţie şi investiţii. În plan practic, a spus el, asta înseamnă colectarea taxelor existente pentru a limita evaziunea fiscală şi ca firmele să îşi onoreze obligaţiile către buget. De asemenea, guvernul urmăreşte atragerea fondurilor europene pentru finanţarea investiţiilor şi susţinerea economiei prin măsuri axate pe componenta investiţională.
Reducerea cheltuielilor acolo unde este posibil va fi făcută pe baza unor analize, cu scopul de a elimina risipa şi de a păstra o disciplină bugetară strictă. În acest cadru, diminuarea deficitului se realizează printr-un pachet de măsuri: politici care să stimuleze investiţiile, o colectare mai eficientă a veniturilor la buget şi tăierea cheltuielilor inutile. Un aspect important menţionat de premier este împrumutarea la dobânzi mai scăzute, deoarece nivelul actual al deficitelor impune continuarea îndatorării; dezechilibrele acumulate în ani nu pot fi remediate într-unul sau două, iar evitarea totală a împrumuturilor nu este realistă în această etapă.
Pe scurt, viziunea prezentată la B1TV pune accent pe două direcţii: o disciplină mai riguroasă în gestionarea resurselor şi utilizarea eficientă a banilor disponibili, inclusiv a fondurilor europene, astfel încât treptat să se creeze spaţiu pentru o creştere pe baze economice solide. Editor: Sebastian Eduard
Ilie Bolojan vorbeşte despre reducerea deficitului şi evitarea majorării taxelor. Modelele aplicate în alte state indică faptul că reducerea evaziunii fiscale şi absorbţia fondurilor europene pot aduce rezultate dacă sunt însoţite de investiţii vizibile în infrastructură şi producţie. Scăderea costului împrumuturilor este esenţială: dobânzile mai mici reduc povara serviciului datoriei şi lasă mai mult loc pentru investiţii publice.
Cum consideri că ar trebui guvernul să prioritizeze reducerile de cheltuieli astfel încât serviciile esenţiale să nu fie afectate?
Fii primul care comentează