Știrea despre viitorul Programului Anghel Saligny provine de la prim‑ministrul Ilie Bolojan și tratează bugetul și condițiile pentru proiectele locale din România în 2026. În ultimii ani, programele majore de investiții publice au fost folosite pentru a accelera modernizarea infrastructurii locale, dar și pentru a manevra constrângerile impuse de politici fiscale și de fondurile europene, iar acum executivul readaptează din nou regulile pentru a respecta aceste limite.
Premierul a declarat luni că suma destinată Programului Anghel Saligny în 2026 va fi mai mică decât în 2025. Cauza principală ține de gestionarea fondurilor europene: România trebuie să cheltuiască anul viitor toate cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, iar plafonul pentru investiții, care nu ar trebui să depășească circa 7% din PIB, este în mare parte ocupat de aceste angajamente. Pe scurt, fondurile europene și constrângerile macroeconomice vor modela prioritățile bugetare pentru anul următor.
Consecința este că resursele disponibile pentru alte direcții de finanțare, inclusiv Anghel Saligny, Compania Națională de Investiții și programele ministerelor, vor fi semnificativ reduse, a explicat Bolojan. Ca soluție tranzitorie, valabilă doar în 2026, guvernul propune ca primăriile sau beneficiarii care solicită finanțare din Anghel Saligny să asigure o cofinanțare de 20% din valoarea proiectului. Ideea este că această contribuție locală ar putea permite continuarea proiectelor deja începute și ar reduce riscul blocajelor administrative sau tehnice, chiar dacă bugetul central este mai restrâns.
Măsura urmărește două scopuri clare: menținerea ritmului lucrărilor în curs și prioritizarea proiectelor viabile în raport cu resursele disponibile. Impunerea unei cofinanțări de 20% înseamnă, desigur, că primăriile cu bugete strânse vor trebui să identifice surse proprii sau să reprogrameze proiectele, ceea ce ridică probleme privind echitatea accesului la finanțare între localitățile mari și cele mici. În același timp, această soluție ar putea conduce la o selecție mai riguroasă a proiectelor, direcționând fondurile către lucrări cu impact clar și fezabilitate demonstrată.
Există și un aspect practic: regula propusă este tranzitorie, aplicându-se doar în 2026, ceea ce cere autorităților locale ajustări rapide în decizii și planificări pe termen scurt. Totodată, faptul că PNRR absoarbe deja o mare parte din plafonul investițional pentru anul următor ilustrează cum prioritățile guvernamentale se suprapun cu termenele și condițiile fondurilor europene.
Ilie Bolojan susține că, deși bugetul Programului Anghel Saligny va scădea, impunerea cofinanțării poate menține proiectele locale în execuție și poate preveni blocajele, deși aceasta implică un efort financiar suplimentar pentru primării. Rămâne însă incert modul în care unitățile administrativ‑teritoriale mai puțin dotate financiar vor reacționa și dacă vor fi puse la dispoziție mecanisme suplimentare de sprijin.
Anunțul despre buget și regula de cofinanțare reflectă presiunea generată de necesitatea de a absorbi fondurile PNRR și de limitele macroeconomice asociate investițiilor publice. Propunerea poate părea rezonabilă din perspectiva disciplinei bugetare, dar aduce în prim‑plan întrebări practice: ce localități vor reuși să asigure cofinanțarea de 20% și cine va stabili prioritățile pentru proiectele rămase. Pentru proiectele deja în derulare, claritatea procedurilor și respectarea termenelor de implementare vor fi esențiale.
Propunerea pentru 2026 scoate în evidență tensiunea dintre utilizarea eficientă a fondurilor europene și menținerea ritmului investițiilor locale prin programe naționale. Modul în care se va concretiza această tranziție financiară depinde mult de capacitatea autorităților locale de a mobiliza resurse proprii și de eventualele măsuri suplimentare pe care guvernul le poate adopta pentru a sprijini comunitățile vulnerabile.
Programul Anghel Saligny va beneficia de alocări mai mici în 2026, iar regula cofinanțării de 20% se aplică proiectelor care solicită finanțare din acest program. Ce părere ai: cum ar putea fi sprijinite primăriile mici pentru a nu rămâne în urmă din cauza noilor condiții de cofinanțare?
Fii primul care comentează