Înainte de toate, câteva repere: premierul Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Cotroceni pe 20 iunie, şi-a asumat trei priorităţi, ordine în finanţele publice, guvernare orientată spre dezvoltare şi respect pentru cetăţeni, şi, după negocieri şi dispute, a implementat două pachete de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Acum, România resimte efectele acestor schimbări: majorări de taxe, reforme în sănătate şi în guvernanţa corporativă, contestaţii la Curtea Constituţională şi reacţii dure din partea mediului de afaceri şi a unor formaţiuni politice.
Un scurt reminder al istoriei recente: promisiunile electorale privind taxele rareori rezistă constrângerilor bugetare, iar România nu este la prima încercare de ajustare fiscală. Contextul european arată că schimbările fiscale modifică rapid comportamentul antreprenorilor şi mişcările de capital. Prin urmare, fără dramatism inutil, să vedem ce s-a întâmplat concret.
La câteva luni de la instalare, Bolojan a afirmat că măsurile, deşi nepopulare, erau necesare pentru a reduce un deficit de aproape 10%. Primul pachet, asumat în Parlament pe 7 iulie, a trecut, iar opoziţia a înaintat şi o moţiune de cenzură care a fost respinsă. Cea mai semnificativă modificare fiscală a fost majorarea TVA: cota generală a urcat de la 19% la 21%, iar cota redusă a fost stabilită la 11%. Aceasta a generat un conflict de imagine între premier şi preşedintele Nicuşor Dan, care în campanie promisese că TVA nu va creşte. Dan a afirmat public că majorarea ar fi putut fi evitată, în timp ce Bolojan a susţinut că era singura soluţie rapidă şi eficientă pentru corectarea deficitului.
Impactul asupra economiei nu este încă pe deplin clar. Premierul a declarat la Digi 24 că în toamnă (octombrie-noiembrie) se vor vedea primele efecte în încasări. Specialiştii rămân prudenţi: majorarea TVA influenţează consumul, dar scăderea rapidă a consumului în ultimele luni nu poate fi atribuită doar creşterii TVA şi accizelor. Conform unor estimări luate în considerare încă din vară, o creştere a TVA cu două puncte ar fi trebuit să ducă la o majorare a preţurilor între 0, 6% şi 1, 2%, însă datele concrete pentru populaţie sunt mai îngrijorătoare.
Sondajul IMM România, realizat în octombrie, la două luni după aplicarea primului pachet, indică efecte palpabile: 55% dintre antreprenori au raportat scăderea încasărilor, 29% au înregistrat creşterea datoriilor către terţi, iar 26% au redus personalul. Antreprenorii au propus, printre altele, reducerea cheltuielilor bugetare, combaterea fraudei cu TVA şi îmbunătăţirea colectării taxelor. În privinţa accizelor, aproape jumătate dintre patroni consideră că majorarea le va diminua competitivitatea, iar aproximativ 30% se aşteaptă la scăderea volumului vânzărilor.
Primul pachet a inclus şi schimbări în sistemul de sănătate: introducerea plăţii CASS pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (10% pentru partea care depăşeşte pragul), eliminarea calităţii de coasigurat pentru anumite persoane şi impunerea unei contribuţii anuale de 2.430 lei pentru cei asiguraţi de rude, dar fără venituri. Au fost incluse şi alte categorii ca plătitori: personal monahal, veterani, deţinuţi politici, beneficiari de ajutor social sau de şomaj şi persoane în concediu pentru creşterea copilului. Măsura a fost contestată de PSD, care a depus iniţiative legislative pentru a elimina din nou CASS pentru anumite grupuri precum veteranii, deţinuţii politici sau beneficiarii indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.
Analistul Christian Năsulea consideră că ideea generală de a aplica CASS tuturor este corectă din punct de vedere economic, dar semnalează că există modalităţi mai bune de a proteja persoanele vulnerabile decât excluderea unor întregi categorii. El estimează, de asemenea, că aplicarea CASS pentru mamele în concediu de creştere ar produce un impact bugetar de aproximativ 600 de milioane lei, pe baza unor date care pot fi actualizate.
Tot în primul pachet a fost majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16%, o creştere după două majorări în doi ani. Efectul preconizat nu e garantat: teoretic aduce venituri la buget, dar depinde de decizia acţionarilor de a distribui dividende. Năsulea avertizează că România pierde din atractivitatea fiscală, iar micii antreprenori ar putea migra în ţări precum Bulgaria, care au introdus recent regimuri fiscale mai avantajoase. Un sondaj IMM România arată că 45, 4% dintre respondenţi intenţionează să retragă în 2025 dividendele neacordate anterior, iar 30% iau în calcul mutarea afacerii într-un alt stat UE.
Băncile au fost taxate suplimentar printr-un impozit pe cifra de afaceri care urcă de la 2% la 4% pentru perioada iulie 2025, decembrie 2026, cu excepţii pentru instituţiile foarte mici (sub 0, 2% din activele nete). PwC estimează că doar 10–11 din cele 32 de bănci s-ar califica pentru cota redusă. Năsulea critică abordarea, numind-o o soluţie de tip „Dâmboviţa”, pentru că penalizează contribuabili mari şi poate descuraja mediul de afaceri.
Jocurile de noroc au devenit o sursă de venit pentru buget. Pentru jucători, noile plafoane progresive introduc impozitare pe tranşe: 4% până la 10.000 lei, 400 lei plus 20% pentru sumele între 10.000 şi 66.750 lei, şi 11.750 lei plus 40% pentru sume peste 66.750 lei. Pentru operatori, impozitul pe venit creşte de la 21% la 25%, taxa pentru aparate individuale urcă la 6.000 euro/an, taxa pentru jocurile online creşte la 30%, taxa de viciu se dublează la 1.000 euro, iar apare o nouă taxă de 8% pentru veniturile din tipul loto.
La 1 septembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru un al doilea pachet, compus din cinci proiecte, o premieră: asumarea răspunderii pentru cinci legi în aceeaşi zi. Toate au fost contestate la CCR. Curtea a dat, succesiv, hotărâri şi amânări: a respins contestaţiile pentru reforma ANRE, ASF şi ANCOM, precum şi pentru reforma din sănătate şi guvernanţa corporativă, dar a amânat decizia pentru pensiile magistraţilor şi măsuri fiscale până pe 20 octombrie. Proiectul privind pensiile magistraţilor a fost respins definitiv de CCR din motive procedurale, în principal lipsa avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a stârnit un val de reacţii publice şi politice.
Reforma pensiilor magistraţilor propunea creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani pe parcursul a zece ani, reducerea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultimul venit net şi majorarea stagiului minim de vechime la 35 de ani (faţă de 25 ani). Magistraţii şi ICCJ au criticat proiectul, invocând încălcări ale unor decizii şi principii constituţionale. Premierul a anunţat că guvernul va relua procedura şi va aştepta avizul CSM, iar afirmaţiile lui despre posibilitatea unei demisii au fost ulterior temperate de colegii din coaliţie şi de alte figuri politice.
Al doilea pachet include şi reforme în guvernanţa companiilor de stat: reducerea numărului de membri în consiliile de administraţie, cerinţe de experienţă pentru membri, plafonarea indemnizaţiilor şi modificarea ponderii indicatorilor financiari în evaluarea performanţei. În sănătate, schimbările prevăd evaluări bazate pe proiecte de management, eliminarea numirilor fără concurs pentru șefii de secţie, colaborări între spitale şi sancţiuni pentru decontări fictive. Sunt şi prevederi pentru limitarea internărilor pentru investigaţii simple şi pentru extinderea programului ambulatoriilor. În plus, rezidenţii din spitalele private vor fi plătiţi de unităţile spitaliceşti, nu de minister, iar spitalele private care fac externări nejustificate riscă să suporte costurile dacă pacientul este reinternat în 48 de ore la un spital public pentru aceeaşi problemă.
Ultimul proiect din al doilea pachet, aprobat la CCR pe 20 octombrie, include măsuri de consolidare a resurselor publice: majorarea impozitului pe proprietate începând din 2026 (exemplu: locuinţele cu utilităţi de la 1.000 la 2.677 lei/mp; fără utilităţi, de la 600 la 1.606 lei/mp), scutiri pentru anumite categorii vulnerabile şi introducerea unei evaluări informatizate a proprietăţilor. A fost majorat şi impozitul pe veniturile din criptomonede la 16% şi introdusă o taxă de 25 lei pentru colete din spaţiul noncomunitar sub 150 euro. Capitalul social minim pentru firme nou-înfiinţate creşte de la 1 leu la 500 lei. De asemenea, firmele fără cont bancar sau fără raportări financiare la termen vor fi declarate inactive şi, dacă nu se reactivează în 12 luni, pot fi dizolvate.
Premierul a anunţat deja posibilitatea unui al treilea pachet care ar include interzicerea cumulului pensiei cu salariul, excepţii pentru pensionarea anticipată şi reducerea perioadei de şomaj. Antreprenorii, însă, solicită altceva: debirocratizare efectivă, menţinerea cotei reduse de TVA de 11% pentru HoReCa, măsuri de sprijin pentru microîntreprinderi şi stoparea prestării de servicii de către entităţi neînregistrate fiscal.
Reformele fiscale şi administrative iniţiate de guvern scot la iveală tensiunea clasică între necesitatea echilibrării bugetare şi efectul imediat asupra mediului de afaceri şi populaţiei. Exemple concrete: majorarea TVA la 21%, impozitul pe dividende urcat la 16%, taxe mai mari pentru bănci şi operatorii de jocuri de noroc, aplicarea CASS pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 lei şi creşteri semnificative anticipate la impozitul pe proprietate pentru 2026. Aceste cifre şi măsuri vor influenţa deciziile antreprenorilor (unii vor retrage dividende sau îşi vor muta firmele) şi vor determina cum resimt românii presiunea fiscală în viaţa de zi cu zi. Care dintre aceste schimbări crezi că va avea cel mai mare impact asupra economiei locale?
Fii primul care comentează