Datele fiscale pentru octombrie 2025 indică că executivul României, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, a reușit să micșoreze considerabil deficitul bugetar general, iar schimbările s-au produs, în principal, prin creșterea încasărilor și printr-o politică mai fermă de prioritizare a cheltuielilor publice. Este o evoluție care amintește, în anumite privințe, de episoade anterioare când ajustările fiscale au rezultat dintr-un mix de sporire a veniturilor și de restrângeri controlate ale cheltuielilor, având un impact imediat asupra cash-flow-ului bugetar, fără recurs la măsuri extreme.
În octombrie, deficitul s-a redus la jumătate față de aceeași lună a anului precedent, coborând la 6, 4 miliarde RON (1, 25 miliarde EUR). Această diminuare se datorează în mare parte creșterii veniturilor fiscale cu 15, 6% anual, în timp ce cheltuielile curente au avansat doar cu 1, 5% anual. Datele arată nuanțe: plata salariilor din sectorul public a scăzut cu 4, 0% față de octombrie anul trecut, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 7, 6% într-o lună când, în primele nouă luni, aceste categorii consemnaseră creșteri de 6–7%. Acest tablou sugerează nu doar o ajustare punctuală, ci și o reorientare a priorităților de cheltuieli.
Pe primele zece luni ale anului, deficitul public a înregistrat o ușoară scădere, de 0, 5% comparativ cu perioada similară din 2024, ajungând la 108, 9 miliarde RON (21, 4 miliarde EUR). Raportat la produsul intern brut, deficitul pentru ianuarie–octombrie a fost de 5, 72%, față de 6, 22% în aceeași perioadă a anului precedent. Guvernul a fixat pentru întreg anul 2025 un nivel al deficitului de 8, 4% din PIB, un target marginal mai favorabil decât cel de 8, 65% înregistrat în 2024.
Măsurile care par a fi avut efecte, cel puțin în octombrie, provin dintr-un prim pachet de ajustări bugetare aplicat recent și din strategia generală a cabinetului de a prioritiza cheltuielile publice. În același timp, costurile cu dobânzile plătite pentru datoria publică au urcat cu 9, 4% anual în octombrie, o temperare față de creșterile de 50% în primele nouă luni și 63% în trimestrul trei. Cu alte cuvinte, presiunea pe costurile serviciului datoriei rămâne o variabilă importantă de urmărit.
Veniturile generale ale guvernului au crescut cu 12, 3% anual, până la 532 miliarde RON, ceea ce corespunde cu 27, 9% din PIB în perioada ianuarie–octombrie, în creștere față de 26, 9% în aceeași perioadă din 2024. O parte semnificativă a acestei creșteri vine din transferurile mai mari de la bugetul UE, care au fost cu 32% mai ridicate, dar și veniturile interne au contribuit: ponderea veniturilor domestice în PIB a urcat de la 25, 2% la 25, 8%. În octombrie, creșterea totală a veniturilor a fost tot 12, 3% anual, însă veniturile fiscale au accelerat de la +10, 7% în primele nouă luni la +15, 6% în octombrie. Colectarea netă a TVA a crescut cu 21, 6% anual în octombrie, un avans susținut de majorarea cotei TVA.
Pe partea de cheltuieli, totalul cheltuielilor guvernamentale a crescut cu 9, 9% anual, până la 640 miliarde RON, echivalentul a 33, 7% din PIB în aceeași perioadă ianuarie–octombrie, comparativ cu 33, 1% anul trecut. Dacă excludem cheltuielile finanțate din granturi UE, creșterea cheltuielilor a fost mai moderată, de 8, 7%, iar ponderea acestui agregat în PIB a urcat ușor la 31, 0% față de 30, 8% în 2024. Pentru luna octombrie 2025, cheltuielile publice excluzând granturile UE au înregistrat o majorare nominală de doar 1, 3% anual, iar raportul la PIB a scăzut la 3, 3% față de 3, 6% anul precedent.
Reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public și a cheltuielilor cu bunuri și servicii în octombrie, după luni în care acestea crescuseră, indică o corecție vizibilă în execuția bugetară. Volumul subvențiilor din bugetul de stat a rămas redus, scăzând cu 34% anual în octombrie, după un minus similar de 33% pe primele nouă luni.
Investițiile au avut traiectorii mixte. Investițiile din bugetul național și cele finanțate din transferuri UE au scăzut cu 1, 1% anual, până la 15, 8 miliarde RON în octombrie, după o creștere solidă de 16, 1% în perioada ianuarie–septembrie. Privind însă intervalul ianuarie–octombrie în ansamblu, totalul investițiilor, inclusiv alte cheltuieli finanțate din bugete UE, a crescut cu 13, 3% anual, la 115 miliarde RON (22, 5 miliarde EUR), echivalentul puțin peste 6, 0% din PIB, comparativ cu 5, 75% anul precedent. Aceste cifre arată că, în ciuda unei contracții lunare, ritmul investițiilor rămâne mai susținut pe parcursul perioadei analizate.
O măsură menită să reflecte performanța bugetului dincolo de fluxurile UE este balanța generală normalizată, care exclude transferurile și cheltuielile asociate acestora. Această balanță s-a redus cu 0, 9% anual, ajungând la 98 miliarde RON în perioada ianuarie–octombrie, echivalând cu 5, 15% din PIB, față de 5, 62% anul anterior.
Sursa foto: Alexandru Marinescu/Dreamstime.com. Contact editorial: [email protected]
Deficitul de 6, 4 miliarde RON din octombrie sugerează că majorarea veniturilor fiscale, în special a TVA, împreună cu disciplina la cheltuieli, au putut produce un efect rapid asupra execuției bugetare. Această dinamică ridică două întrebări esențiale: se pot menține sporirile de venituri fără a supraîncărca economia și cum vor absorbi ritmul investițiilor posibilele presiuni externe asupra costurilor de finanțare?
Tu crezi că reducerea deficitului din octombrie este un indiciu că ținta de 8, 4% din PIB pentru 2025 este realizabilă?
Fii primul care comentează