România pleacă de la un deficit real în competențele digitale, iar discuția despre integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în școli capătă sens numai dacă ne bazăm pe date concrete și pe necesitățile profesorilor și elevilor. De la rapoarte europene la practici locale, ideea este că AI poate servi drept instrument de modernizare, dar numai dacă e acompaniată de formare, evaluare adaptată și certificare recunoscută.
Cifrele recente arată cât trebuie recuperat: Eurostat 2023 înregistrează doar 27, 7% dintre persoanele între 16 și 74 de ani din România cu competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 55, 6%. Aceasta nu e doar o statistică rece; indică faptul că sistemul educațional și programele de formare trebuie să devină mult mai coerente și accesibile. În plus, sondajul TALIS 2024 al OECD oferă o imagine limpede printre profesori: 58% dintre cei care nu au folosit AI la clasă spun că le lipsesc competențele necesare, iar 39% invocă infrastructura insuficientă. Un studiu românesc din 2025, publicat de Edict.ro, confirmă tendința: 92% dintre cadrele didactice au auzit de AI, dar 66% nu se simt pregătite să o integreze la ore. Pe scurt, există interes, dar și incertitudine, iar nu e vina profesorilor că tehnologia avansează mai rapid decât manualele.
Schimbarea modului de evaluare a elevilor pare esențială pentru o integrare autentică a AI în educație. ICDL Romania susține că nu este vorba despre interzicerea instrumentelor, ci despre redefinirea evaluării, astfel încât să fie apreciat procesul de lucru, nu doar produsul final. De ce? Pentru că are puțin sens să penalizăm un elev pentru utilizarea unui instrument care, în viitorul apropiat, va face parte din activitatea profesională cotidiană. Important este să evaluăm modul în care folosește instrumentul, ce înțelege despre limitele sale, despre corectitudinea informațiilor și despre bias-urile algoritmice. Această abordare e în concordanță cu cadrul UNESCO pentru competențele AI în educație, care pune accent pe gândire critică, etică digitală și capacitatea de evaluare a tehnologiei.
Există deja proiecte concrete, nu doar intenții. ICDL Romania, membru al unei rețele globale prezentă în peste 100 de țări, derulează inițiative precum 3DUTECH, Modelează viitorul!, prin care elevi și profesori învață să folosească AI pentru a genera soluții utile comunității, și au fost implementate hub-uri de 3D Printing, robotică și AI în licee. Se desfășoară workshop-uri pentru profesori, sub titlul Cum transformă AI pedagogia digitală?, menite să sprijine integrarea tehnologiei în predare. Pe partea de certificare există ICDL Artificial Intelligence, care atestă competențele de bază în utilizarea AI, gândirea algoritmică și automatizare. Platforma GhidAI.ro completează zona de aplicare în mediul de afaceri, orientată spre IMM-uri. Toate acestea arată că există instrumente și resurse, dar ele trebuie legate de programe de formare cu rezultate verificabile, pentru ca competențele să nu rămână doar declarative.
Nu este însă suficient doar echipamentul sau certificarea. ICDL pune accent că digitalizarea educației cere formarea unei culturi digitale: competență tehnologică combinată cu discernământ și etică. A ști să folosești AI nu e echivalent cu a ști când, de ce și în ce context să-l utilizezi. Fără această dimensiune, există riscul ca instrumentele să devină scurtături lipsite de profunzime. Rolul profesorului rămâne central în ghidarea elevilor spre un comportament digital responsabil și critic.
ICDL, fostul ECDL, se promovează ca standard internațional pentru certificarea competențelor digitale, oferind un cadru unitar și comparabil pentru profesori, elevi și profesioniști. În România, reprezentantul național al ICDL sprijină educația digitală de peste 20 de ani și afirmă că sute de mii de cursanți au obținut certificări recunoscute internațional prin rețeaua sa de centre de testare acreditate. Accentul este pe măsurabilitate: programele de formare ar trebuie să ofere rezultate verificabile, pentru a fi comparabile și recunoscute la nivel internațional.
Adaptarea evaluării, formarea continuă și certificarea standardizată sunt elementele care pot transforma decalajul actual într-o oportunitate reală. Implementarea responsabilă a AI în educație nu se reduce la achiziția de echipamente, ci implică o schimbare de abordare: validarea competențelor, sprijinirea profesorilor și educația pentru o cetățenie digitală etică. Exemplele proiectelor ICDL, 3DUTECH, certificarea ICDL Artificial Intelligence, workshop-urile pentru profesori și platforma GhidAI.ro, indică direcții posibile, dar succesul depinde de coerență, finanțare și o viziune aplicată la nivel național.
ICDL Artificial Intelligence apare ca instrument concret de certificare; 27, 7% este cifra Eurostat care evidențiază decalajul; TALIS 2024 semnalează că 58% dintre profesori nu au început din cauza lipsei competențelor. Cum pot aceste proiecte fi scalate eficient în școli care încă se confruntă cu probleme de infrastructură? Care dintre măsurile propuse ți se pare cea mai realistă pentru a transforma alfabetizarea digitală în România?
Fii primul care comentează