De la Planul Marshall până la PNRR, România rămâne confruntată cu dilemele inerente gestionării fondurilor externe: Guvernul Bolojan, în colaborare cu Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, a renegociat pachetele de jaloane și ținte pentru cererile de plată, iar acum se conturează ce și în ce măsură poate fi depus în continuare.
Renegocierea din ultimele luni a modificat substanțial numărul de jaloane și ținte alocate cererii de plată numărul 4. Inițial fuseseră agreate 46 de obiective; după recalibrare, lista ajunge la 62, iar componenta de grant a acestei cereri are o valoare de 2, 62 miliarde euro. MIPE afirmă că s-au făcut eforturi comune pentru a îndeplini toate condițiile cât mai rapid, însă, pe măsură ce politica tranzitează terenul tehnic, nu toate elementele sunt soluționate. Din cele 62, doar trei jaloane ridică dificultăți: unul dintre ele, jalonul 119, legat de decarbonizare, cuprinde componente la care se depun încă eforturi substanțiale pentru a le face complet funcționale; celelalte două sunt direct legate de reforma fiscală inițiată de Guvernul Bolojan și blocate de o contestație împotriva Curții Constituționale, amânând rezolvarea jaloanelor 207 și 209 până la o decizie a CCR.
Lista celorlalte jaloane și ținte din cererea de plată numărul patru, menționată de MIPE, include numeroase coduri și repere tehnice: 24, 59, 41, 60, 122, 123, 154, 163, 169, 172, 182, 201, 202, 214, 219, 223, 224, 228, 235, 238, 239, 252, 263, 273, 274, 275, 284, 285, 287, 345, 348, 350, 352, 365, 367, 369, 375, 386, 392, 395, 397, 402, 403, 406, 415, 423, 427, 429, 432, 435, 437, 441, 441a, 452, 469, 479, 523, 524 și 525. Pentru acestea nu au fost raportate probleme, ceea ce, în practică, înseamnă că pot fi validate și trimise spre plată dacă documentația și procedurile administrative sunt în regulă.
Conflictul cu Curtea Constituțională a devenit un factor esențial în întârzierea unor segmente din PNRR. Reforma fiscală propusă de Guvernul Bolojan a fost supusă examinării CCR în mai multe etape, iar calendarul audierilor a fost neclar: CCR anunțase inițial termenul 4 februarie, apoi a corectat data la 21 ianuarie, iar ulterior, la solicitarea guvernului, s-a convenit stabilirea datei de 10 decembrie pentru discuții. Această incoerență a programării a avut efecte practice: unele măsuri, precum majorarea taxelor auto, nu puteau fi puse în aplicare până la clarificarea situației constituționale. Proiectul de lege este consistent, depășind o sută de pagini, iar CCR nu are, formal, obligația de a decide favorabil sau nefavorabil; soluția va apărea doar după analiza constituționalității.
Pe lângă blocajele juridice, MIPE semnalează și probleme financiare și administrative care încetinesc implementarea PNRR. Realizarea proiectelor întâmpină dificultăți majore din cauza lipsei finanțării, generate atât de neaprobarea creditelor bugetare, cât și de întârzierile la plata cererilor de transfer. Aceasta afectează beneficiarii finanțați integral din bugetul de stat, dar și pe cei cu finanțare parțială, inclusiv firme din sectorul privat. La problemele financiare se adaugă o capacitate administrativă insuficientă, atât la coordonatori, cât și la beneficiari, ceea ce conduce la întârzieri în evaluarea și implementarea proiectelor, la dificultăți în gestionarea documentației și la blocaje birocratice. Ministerul, condus în prezent de Dragoș Pîslaru, avertizează că aceste obstacole trebuie gestionate pentru a nu pierde ritmul alocărilor.
Pe partea de încasări, datele publice ale MIPE arată că România a încasat până acum 10, 74 miliarde euro din fondurile PNRR, sumă care include o tranșă de aproximativ 1, 3 miliarde euro aferentă cererii de plată numărul 3. Această plată reprezintă un parțial pentru jaloanele și țintele îndeplinite integral. Totuși, pentru cererea de plată numărul 3 rămâne suspendată temporar suma de 869 milioane euro, pentru care țara are la dispoziție un termen de șase luni, până pe 28 noiembrie 2025, pentru a remedia patru obiective. Autoritățile așteaptă acum să vadă ce parte din acești bani vor fi efectiv alocați, situație influențată de întârzierile în reforma pensiilor speciale ale magistraților, de numirea unei noi conduceri la AMEPIP, de desemnările în companiile din transporturi și de implementarea guvernanței corporative la companiile din sectorul energetic.
Cererea de plată nr. 4 cuprinde 62 de ținte și jaloane și are o valoare de 2, 62 miliarde euro. Tema recurentă este tensiunea dintre ritmul tehnic de implementare și dinamica politică și juridică care poate bloca măsuri-cheie, ilustrată de jaloanele 119, 207 și 209, precum și de suma de 869 milioane euro suspendată din cererea nr. 3. Dacă administrația își crește capacitatea de gestionare și reformele contestate sunt soluționate pe cale juridică, ar exista o probabilitate mai mare ca fluxurile financiare să fie deblocate și proiectele să avanseze. Cum considerați că ar trebui prioritizate intervențiile pentru a evita pierderea resurselor deja aprobate?
Fii primul care comentează