Gică Popescu evaluează închiderea Academiei de fotbal din Craiova pentru realizarea unui proiect imobiliar

Pe lângă acest demers din Craiova, Gică Popescu are și alte investiții în portofoliu. În Hunedoara este în construcție complexul comercial GP Plaza, o investiție de peste 6 milioane de euro, programată pentru inaugurare în noiembrie. Complexul ocupă amplasamentul fostelor fabrici de tricotaje și încălțăminte, o zonă industrială închisă în urmă cu aproape două decenii, iar transformarea exemplifică tendința de revalorificare a siturilor industriale dezafectate.
Gică Popescu ia în considerare închiderea academiei din Craiova pentru a folosi terenul în scop imobiliar, iar procedura presupune schimbarea destinației în planul urbanistic și obținerea tuturor avizelor necesare înainte de orice dezvoltare. Crezi că transformarea academiei într-un proiect rezidențial poate fi justificată dacă autoritățile impun măsuri compensatorii pentru pierderea facilităților sportive?
Gică Popescu, fost internațional și investitor imobiliar, ia în calcul închiderea academiei de fotbal din Craiova care îi poartă numele pentru a valorifica terenul printr-un proiect imobiliar. De la perioadele când fotbalul românesc obținea rezultate pe plan european până la investițiile recente în dezvoltare urbană, trecerea de la terenurile de antrenament la proiecte rezidențiale reflectă o situație întâlnită frecvent la sportivi care își transformă activitatea în afacere.
Planul menționat în certificatul de urbanism obținut pe 20 mai 2025 prevede elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru construirea de locuințe colective, spații pentru servicii și comerț, plus facilități de agrement, cu regim de înălțime S+P+5-9 etaje. În acest moment, proiectul este descris ca fiind la faza inițială; deciziile finale vor depinde de autorizațiile necesare. Autoritățile locale au subliniat că destinația actuală a terenului, stabilită în Planul Urbanistic Zonal, este pentru dotări sportive și zone de agrement, astfel încât orice transformare în spații rezidențiale și comerciale impune modificarea planului urbanistic și obținerea tuturor avizelor legale.
Academia de fotbal, amplasată pe un teren de 19.511 metri pătrați în Craiova, este evaluată împreună cu clădirile la peste 29 de milioane de lei, adică puțin peste 5, 8 milioane de euro. Popescu a aportat acest bun în natură la capitalul social al firmei ECORULES CRAIOVA – S.R.L., devenind astfel acționarul majoritar cu 99, 9993% din părți, iar partenerul său, Cristian Istrătescu, deține 0, 0007%. Fostul fotbalist afirmă că plătește anual circa 20.000 de euro impozit pentru Academie și că aceste cheltuieli nu pot fi acoperite doar din activitatea școlii de fotbal, motiv pentru care ia în considerare renunțarea la aceasta.
Detaliile concrete, suprafața de 19.511 mp, evaluarea la peste 29 de milioane de lei, impozitul anual de aproximativ 20.000 de euro, certificatul de urbanism din 20 mai 2025 și procentul de 99, 9993% din acțiuni deținute de Popescu, ilustrează latura financiară și juridică a situației. Dacă planul avansează, schimbarea ar însemna nu doar închiderea unei școli de fotbal, ci și reconfigurarea unei părți a peisajului urban craiovean, cu efect asupra accesului la dotări sportive și spații publice.
Modificările propuse în PUZ ridică întrebări practice: cine pierde și cine câștigă în final, cine va asigura alternative pentru activitățile sportive rămase fără spațiu și în ce măsură astfel de proiecte se aliniază cu obiectivele orașului. Exemplele concrete din text, valoarea terenului, certificatul de urbanism și proiectul GP Plaza din Hunedoara, arată că deciziile imobiliare ale persoanelor cu profil public se bazează pe factori economici reali și pe obligații legale. Rămâne de văzut cum se vor armoniza interesele private cu nevoile comunității.
Inițiativa de a schimba destinația unui teren folosit pentru activități sportive în dezvoltare rezidențială ridică mai multe teme importante. Se discută economia de exploatare a unui obiectiv sportiv versus rentabilitatea unui proiect imobiliar, responsabilitatea față de comunitate când dispar facilități pentru tineret și cadrul legal care reglementează astfel de transformări. Documentele publice indică valoarea terenului și structura acționariatului, dar succesul oricărei inițiative depinde de aprobări urbanistice și de acordul autorităților locale.