De când oamenii au început să instala ecrane în locuințe, obiceiurile de consum au evoluat constant, iar acum adolescenții din Generația Alpha rescriu regulile: tineri de 15–16 ani care petrec ore întregi jucându-se, socializând în lumi virtuale și consumând video prin platforme digitale mai des decât prin televizoare convenționale. Cercetările internaționale și datele locale indică faptul că această transformare nu este temporară, ci reprezintă o schimbare structurală în modul în care se construiește timpul liber și identitatea digitală.
Un sondaj al platformei britanice Attest arată că 39% dintre tinerii de 15–16 ani petrec mai mult de trei ore pe zi jucându-se, în timp ce doar 30% urmăresc televiziune și 28% ascultă muzică sau podcasturi. Practic, joystick-ul apare mai frecvent în mâinile lor decât telecomanda. La scară largă, raportul ESA din SUA confirmă aceeași tendință: 69% dintre copiii americani folosesc frecvent consolele, iar în Europa direcția este similară. În plus, dispozitivele mobile domină: peste 90% dintre copiii din Gen Alpha se joacă zilnic pe telefon sau tabletă, potrivit Gameloft. Jocuri precum Minecraft și Roblox rămân printre preferințe, pentru că oferă nu doar joacă, ci și posibilitatea de creație, colaborare și exprimare, medii în care tinerii își conturează identitatea digitală.
Consumul de video al acestei generații arată la fel de distinct. În loc să urmărească programe lineare, mulți accesează direct YouTube, TikTok sau servicii de streaming de pe ecranele TV. Ofcom observă că tinerii din Marea Britanie folosesc televizorul mai mult ca un ecran conectat la internet decât ca receptor tradițional de programe. Astfel se conturează un ecosistem în care gamingul, videoclipurile și rețelele sociale coexistă: un clip viral pe Twitch sau un tutorial pe YouTube pot avea aceeași relevanță ca un program TV.
Situația din România urmează aceeași traiectorie. Industria locală de jocuri video a atins aproximativ 317 milioane de euro în 2023 și peste 343 milioane în 2024, o creștere de 8%, cu peste 200 de studiouri active și mai mult de 6.000 de specialiști. Nu mai este vorba de o nișă: este o industrie consolidată, cu producții și conținut exportat în străinătate. Pe măsură ce rețelele rapide de internet se extind, cloud gaming-ul câștigă teren, făcând jocurile accesibile și celor fără hardware performant acasă.
În viața de zi cu zi, adolescenții români preferă aplicațiile de streaming și serviciile smart TV în locul canalelor clasice. Platforme ca MAX sau Netflix concurează direct cu televiziunile tradiționale, iar posturile mari investesc tot mai mult în conținut digital și experiențe interactive. Importanța gamingului depășește divertismentul; pentru mulți tineri este principalul mod de socializare. Lumea virtuală devine spațiul de întâlnire unde discută, cooperează și concurează, similar cu întâlnirile din cartier sau la cafenea ale generațiilor precedente. Studiile arată că aproape toți adolescenții joacă zilnic și că peste o treime experimentează deja cu inteligența artificială pentru a crea imagini, videoclipuri sau mici aplicații, ceea ce le oferă autonomie și control creativ.
În România apar tot mai multe comunități de gameri și proiecte educaționale care încurajează tinerii să dezvolte jocuri. Inițiative precum Play for Democracy ilustrează că gamingul poate fi folosit și pentru teme civice, transformând jocurile în instrumente de exprimare și învățare. Ideea de a crea propriul joc devine la fel de atrăgătoare precum cea de a te juca.
Schimbarea impune și o adaptare din partea televiziunii clasice. Modelele rigide de emisie devin tot mai puțin relevante pentru o generație care preferă interactivitatea. Viitorul ar putea fi hibrid: emisiuni conectate la platforme de jocuri, conținut participativ sau integrarea transmisiunilor în universuri virtuale. Gen Alpha consumă activ; nu mai este o audiență pasivă, ci contribuie la comunități digitale și creează conținut. În România, cu o infrastructură digitală în dezvoltare și o industrie locală dinamică, este doar o chestiune de timp până când controllerele consolei și telefoanele vor concura serios cu telecomanda.
Generația Alpha joacă, creează și socializează în spații digitale. Televiziunea tradițională rămâne o opțiune, dar una dintre multe. Cum va evolua această interacțiune între joc, video și comunitate depinde de viteza de adaptare a actorilor instituționali, studiouri locale, posturi TV și platforme de streaming, la noile obiceiuri de consum, la așteptările de interactivitate și la dorința tinerilor de a transforma ecranele în propriile medii. Creșterea cifrelor din industria românească, 343 milioane euro în 2024, peste 200 de studiouri, peste 6.000 de specialiști, sugerează că soluțiile locale pot apărea din interiorul pieței. Crearea de jocuri, educația digitală și proiectele civice sunt exemple concrete ale direcțiilor posibile.
Play for Democracy și titluri precum Minecraft sau Roblox sunt repere practice: demonstrează cum se îmbină joaca cu învățarea și exprimarea civică. Rețineți cifrele: 39% dintre 15–16 ani joacă peste trei ore pe zi și peste 90% folosesc zilnic telefonul sau tableta pentru jocuri. Sunt date care conturează o schimbare reală și măsurabilă. Voi cum percepeți rolul televiziunii tradiționale în ecosistemul media al adolescenților?
Informațiile și fotografia au fost preluate de pe: HD Satelit
Fii primul care comentează