De ceva vreme tot mai des apar relatări despre pașapoarte și acte care circulă la limita legalității, iar cea mai recentă vine de la persoane care ar fi apelat la o rețea care falsifica cetățenia română. Surse citate de G4Media susțin că printre beneficiari s-ar afla oligarhi și persoane cu antecedente penale din Rusia, unii incluși pe liste de sancțiuni ale țărilor occidentale, iar documentele contrafăcute le-ar fi permis deplasări relativ libere în Europa.
Schema ar fi funcționat în felul următor: rușii ar fi primit certificate de cetățenie false, pe baza cărora li s-ar fi eliberat cărți de identitate și pașapoarte românești. Sursele afirmă că aceste certificate ar fi fost emise de consulate române din străinătate. În aproximativ 20 de cazuri, identitățile folosite ar fi aparținut unor soldați ucraineni decedați în război, fapt care complică și mai mult problema din punct de vedere etic și procedural. Ancheta indică că totul ar face parte dintr-o rețea internațională care ar fi mituit funcționari publici și ar fi exploatat absența unei centralizări eficiente a informațiilor esențiale pentru emiterea documentelor.
Sumele vehiculate pentru obținerea unui astfel de document ar varia între 15.000 și 40.000 de euro, o parte din bani fiind folosită pentru mită. Direcția Generală de Pașapoarte a negat ideea că registrul electronic ar funcționa defectuos și a subliniat că în sistem se gestionează distinct stările în care pot intra pașapoartele, anulate, pierdute, furate, astfel încât un pașaport anulat nu poate fi ulterior înregistrat ca pierdut și înlocuit pe această bază. Această poziție răspunde îngrijorărilor legate de posibile lacune administrative semnalate de sursele care au vorbit cu presa.
G4Media a relatat că prețurile menționate sunt între 15.000 și 40.000 de euro. Cazul scoate în evidență vulnerabilitățile din sistemul de emitere a documentelor, rolul consulatelor din străinătate și necesitatea unor registre centralizate care să îngreuneze transferul de identități între persoane decedate și solicitanți suspecți. De asemenea, ridică întrebări privind verificarea persoanelor sancționate și cooperarea între state pentru a pune capăt unor astfel de rețele.
Credeți că o centralizare mai strictă a registrelor și controale consulare mai ferme ar fi suficiente pentru a preveni astfel de scheme?
Fii primul care comentează