Când medicina devine subiect de dezbatere publică, experiența istorică arată că numele unor medici pot provoca la fel de multă curiozitate și polemici precum realizările lor. Flavia Groşan, remarcată pentru promovarea unor terapii controversate în perioada pandemiei COVID-19, este internată în stare critică la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Bihor, unde echipa medicală lucrează la stabilizarea ei după un eveniment grav.
Medicii din Bihor au comunicat că Flavia Groşan a suferit un stop cardio-respirator şi a fost resuscitată; în prezent este intubată şi ventilată mecanic. Conf. univ. dr. Carmen Pantiş, medic primar ATI la Spitalul Judeţean Bihor, a declarat pentru News.ro că pacienta a fost readusă la viaţă după stopul cardio-respirator. Diagnosticul transmis recent menţionează o tumoare pulmonară cu metastaze cerebrale. Mai mult, prezintă pleurezie bilaterală, ceea ce îngreunează şi mai mult funcţia respiratorie, motiv pentru care s-a recurs la ventilaţie mecanică.
Cazul a debutat cu o internare de urgenţă în noaptea dintre joi şi vineri, când soţul a găsit-o inconştientă acasă şi a solicitat ajutor de urgenţă. În jurul orei 1:40, au fost alertate atât Serviciul de Ambulanţă Judeţean, cât şi SMURD; două echipaje au ajuns la domiciliu şi au constatat lipsa conştienţei. Surse citate de publicaţia Bihoreanul au menţionat că echipajele au efectuat o resuscitare complexă şi îndelungată înainte de transportul la spital.
Pe reţelele sociale, cu doar câteva zile înainte, Flavia Groşan postase pe 10 septembrie că a avut o noapte în care a crezut că moare şi că a supravieţuit, precizând că va merge luni urgent la investigaţii. Mesajul reflecta teamă şi incertitudine: Astă noapte am crezut ca mor. Nu credeam ca voi trece noaptea. Oricare dintre dumneavoastră aţi fi fugit în spital. Slavă Domnului, am supravieţuit. Dar luni urgent la investigaţii. Ceva îmi iese cu virgulă. Contextul acestor afirmaţii capătă acum o semnificaţie diferită, având în vedere diagnosticul şi evoluţia clinică.
Această situaţie readuce în prim-plan tensiunea dintre opinia publică şi practica medicală, în special când un profesionist este asociat cu poziţii controversate. Deşi informaţiile clinice furnizate de echipa ATI sunt focalizate pe fapte, stop cardio-respirator, resuscitare, intubare, tumoare pulmonară cu metastaze cerebrale şi pleurezie bilaterală, reacţiile din mediul online şi mass-media au fost diverse. Rămâne esenţial ca datele medicale actualizate să provină din surse oficiale şi din comunicările spitalului, pentru a limita speculaţiile care pot afecta atât pacienta, cât şi personalul medical implicat.
Spitalul Judeţean Bihor gestionează un caz complex, iar prognosticul va depinde de modul în care răspunde la terapiile din secţia ATI. Situaţii de acest fel ne reamintesc că viaţa profesioniştilor din sănătate este la fel de vulnerabilă ca a oricărui pacient şi că deciziile medicale, fie criticate, fie elogiate, rămân acte de expertiză aplicate în circumstanţe dificile.
Spitalul Judeţean Bihor furnizează date clinice clare: tumoare pulmonară cu metastaze cerebrale, pleurezie bilaterală, resuscitare după stop cardio-respirator şi ventilaţie mecanică. Ce se va întâmpla mai departe depinde de răspunsul terapeutic în ATI şi de investigaţiile ulterioare. Cum ar trebui presa şi publicul să trateze cazurile în care controverselor profesionale se suprapun cu starea de sănătate a unei persoane?
Fii primul care comentează