Comisia Europeană a diminuat prognoza de toamnă pentru România: creşterea economică preconizată pentru 2025 este inferioară estimării de la începutul anului, când se vorbea de 1, 4%. Această revizuire survine într-un context mixt: investiţiile private revin treptat, PNRR-ul stimulează cheltuielile publice, iar exporturile nete au înregistrat un salt important, însă provocările fiscale şi externe rămân evidente.
În pofida acestui fapt, economia românească continuă să crească, iar Comisia prevede o accelerare a creşterii reale a PIB-ului către peste 2% în 2027, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va domoli. Paradoxal, redresarea provine în mare măsură din exterior şi din proiecte finanţate prin PNRR, în timp ce consumul privat, puternic dependent de importuri, îşi reduce ritmul. Această dinamică ar trebui să contribuie la scăderea treptată a deficitului extern, care a devenit semnificativ.
Pe plan fiscal, datele sunt clare: deficitul bugetar general estimat pentru 2024 este de 9, 3% din PIB, urmând să scadă la 8, 4% în 2025 şi la 6, 2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern în acest an. Totuşi, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare şi fără o extindere a bazei impozabile, deficitul ar putea rămâne persistent şi ar menţine datoria publică pe o traiectorie ascendentă. Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public şi subvenţiile continuă să pună presiune considerabilă pe buget, iar veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din UE.
Inflaţia este aşteptată să scadă treptat în 2025 şi 2026, beneficiind de temperarea preţurilor la energie şi de normalizarea lanţurilor de aprovizionare. Totuşi, ritmul dezinflaţiei poate fi vulnerabil: noi şocuri externe sau majorări suplimentare ale taxelor indirecte ar putea readuce presiune asupra preţurilor. În acelaşi timp, piaţa muncii ar urma să se temperere uşor. Rata şomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, însă o creştere economică modestă şi costuri mai mari cu forţa de muncă pot încetini crearea de locuri de muncă, în special în sectoare cu valoare adăugată redusă.
Aceste prognoze evidenţiază tensiunea structurală a economiei: pe de o parte, creşterea este susţinută de investiţii şi exporturi; pe de altă parte, fragilitatea veniturilor fiscale şi povara cheltuielilor curente restrâng spaţiul de manevră al guvernului. Datele concrete, deficit de 9, 3% în 2024, prognoză de 8, 4% pentru 2025 şi 6, 2% pentru 2026, plus o perspectivă de peste 2% creştere în 2027, conturează alternativa clară: fie se adoptă măsuri suplimentare de consolidare şi reformă fiscală, fie dezechilibrele pot persista. Un exemplu practic: fără extinderea bazei de impozitare sau reforme ale cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sectorul public, ajustarea deficitului va rămâne parţială.
Cum crezi că ar trebui autorităţile să prioritizeze măsurile: reducerea cheltuielilor curente sau majorarea veniturilor fiscale prin extinderea bazei impozabile?
Fii primul care comentează