Se vorbește frecvent despre despărțiri fulgerătoare în fotbal, însă acest caz depinde de cine, ce și unde: Erik ten Hag a fost concediat de la Bayer Leverkusen după doar trei partide oficiale pe banca formației din Bundesliga, eveniment avut loc în Germania și analizat pe larg în presa sportivă.
Ten Hag a afirmat că hotărârea clubului l-a luat complet prin surprindere și că ruptura s-a produs din lipsă de încredere din partea conducerii. El a subliniat că a preluat o echipă care în această vară a pierdut mai mulți jucători importanți și că refacerea unei formule competitive necesită timp și coeziune. Un antrenor are nevoie de spațiu pentru a-și implementa concepțiile, a impune standarde și a contura stilul de joc, spune tehnicianul olandez, care regretă că nu i s-a oferit răbdarea necesară. Ten Hag mai rememorează că, în cariera sa, perioadele în care i s-a permis să conducă un sezon întreg au adus succese și trofee cluburilor care l-au susținut. La final, le-a mulțumit suporterilor lui Leverkusen pentru sprijin și le-a urat colegilor și staff-ului succes pentru restul sezonului.
Contextul sportiv imediat explică, într-o oarecare măsură, decizia: în prima rundă de campionat Leverkusen a cedat acasă cu Hoffenheim, scor 1-2, după ce inițial a condus cu 1-0. Apoi, în etapa a doua, avea din nou o aparentă siguranță, 3-1 în minutul 75 contra lui Werder Bremen și în superioritate numerică, dar partida s-a încheiat cu un surprinzător 3-3. Unicul succes notabil în scurta sa perioadă rămâne 4-0 în Cupa Germaniei, în fața echipei semi-profesionale Grossaspach. Rezultatele orientează clubul către performanță imediată, iar în fotbalul modern și nerăbdător, asta înseamnă că timpul este uneori cel mai scump lux.
Despărțirea rapidă a unui antrenor ridică mereu întrebări despre modul în care cluburile gestionează tranzițiile: schimbările tactice, adaptarea jucătorilor la un nou stil și fereastra de transferuri afectează coerența unei echipe, iar pierderea unor jucători-cheie vara complică și mai mult situația. Pe de altă parte, cluburile mari cer rezultate imediate, atât din motive financiare, cât și sub presiunea suporterilor și a mass-media. Există un echilibru fragil între viziunea pe termen lung și necesitatea rezultatelor rapide; când acel echilibru se rupe, deciziile pot părea radicale, dar nu neapărat surprinzătoare în contextul actual al fotbalului european.
Văzut dintr-o perspectivă mai largă, acest caz ridică problema încrederii între conducere și antrenor. Fără o susținere clară, un proiect tactic și cultural riscă să rămână doar la stadiul de idee, iar rezultatele imediate pot deveni pretext pentru schimbări frecvente. De asemenea, rămâne deschisă întrebarea responsabilității: dacă o direcție sportivă este asumată de conducere, câtă răbdare este rezonabil să se acorde pentru ca un antrenor să-și lase amprenta? Fotbalul modern, cu banii, așteptările și calendarul său, impune răspunsuri dure la întrebări care, altădată, erau rezolvate în sezonul al doilea sau al treilea.
Tu ce părere ai despre ritmul deciziilor în fotbalul contemporan: ar trebui cluburile să ofere mai multă răbdare antrenorilor sau presiunea pentru rezultate imediate rămâne justificată?
daaar, serios, cum sa dai afara un tip dupa 3 meciuri? stiu, presiune, bani etc dar e prea repede, nu se pot construi chestii in 2-3 etape, vezi să nu…
Hmmm, chestia asta cu Ten Hag la Leverkusen e ciudata rau. Parca vad cum toata lumea vrea rezultate imediat, dar apoi se mira cand proiectele mor infașa. Tipul zicea ca n-a avut timp, si e adevarat — dar si clubul are presiuni financiare si blabla, deci nu e doar vina unuia.
Mi se pare relevant ca Leverkusen a pierdut jucatori importanti vara asta — schimbari majore de lot intr-o vara si apoi sa ceri coerenta in 3 meciuri e aproape nerealist. Plus, 3-3 dupa 3-1? chestii de astea arata lipsa de concentrare, nu neaparat doar tactica.
Si da, nici nu e prima data cand un antrenor are nevoie de un sezon intreg sa-si implementeze ideile. Vezi Ten Hag la United, a avut timp si a produs rezultate treptat. Aici probabil a lipsit rabdarea. Poate Leverkusen a zis “trebuie acum” din motive economice sau presiune media.
Oricum, chestia cu cupa vs campionat… un 4-0 cu o echipa semi-pro nu e barometru. Nu m-ar mira sa fie si alte factori din spate: relatii in vestiar, planuri sportive contradictorii, influenta directorului sportiv; chestii care nu ies in presa imediat.
Eu zic ca ar fi bine sa se gaseasca un echilibru: rabdare la proiecte clare, dar responsabilitate daca planul nu exista. Dar 3 meciuri? nah, prea putin. cine stie, poate se intoarce la final si vor zice “a avut dreptate” dar prea tarziu. Sau nu. Vedem 🙂
Ok, dar întrebarea trebuie să fie maxim 50 de cuvinte și să pară un comentariu natural, cu imperfecțiuni, o singură propoziție. Iată o variantă:
Ten Hag dat afară după 3 meciuri la Leverkusen — nu vi se pare că e o decizie pripită din lipsă de răbdare și încredere, mai ales după plecările din vară și necesitatea unui proiect pe 6-12 luni, sau fotbalul modern tot cere rezultate ACUM?