De la hidrocentralele de la mijlocul secolului trecut până la fermele eoliene și solare care reconfigurează astăzi harta energetică, România pășește în 2026 cu o mișcare importantă: ENEVO Group a demarat lucrările pentru proiectul fotovoltaic Ogrezeni, dezvoltat pe teritoriul țării și considerat unul dintre cele mai mari ansambluri hibride din Europa. Anunțul arată cine face ce și unde în industria energetică locală, având implicații pentru securitatea energetică și pentru capacitatea industriei românești de a gestiona proiecte complexe la scară largă.
Proiectul Ogrezeni are o capacitate instalată de 761 MWp și 534 MWac, ceea ce îl situează printre dezvoltările majore la nivel continental. ENEVO susține că alegerea unui contractor național sporește componenta locală, iar, potrivit reprezentanților companiei, acest lucru demonstrează că expertiza românească poate realiza proiecte de asemenea anvergură. În 2025, firma a finalizat și pus în funcțiune mai multe proiecte notabile: CEF Chișineu-Criș de 54, 11 MWp, primul din România care folosește panouri back-contact; CEF Teiuș, 70 MW, cel mai mare proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și primul echipat cu trackere agrivoltaice; CEF Giurgiu, 50 MW, un exemplu de reconversie industrială sustenabilă; precum și CEF Satu Mare 27 MWp, CEF Gogoșu 41, 94 MWp și CEF Titu 54, 23 MWp. Toate aceste realizări conturează contextul în care a fost lansat Ogrezeni.
Portofoliul pe care îl construiește ENEVO depășește 1, 5 GW în proiecte de energie regenerabilă și peste 1 GWh în soluții de stocare a energiei, la care se adaugă zece stații de înaltă tensiune de 110 kV, 220 kV și 400 kV. În portofoliul de proiecte aflate în execuție se regăsesc CEF Helios, 85 MW, anunțat ca cel mai mare parc fotovoltaic orientat est-vest; CEF Mihăilești de 87, 5 MWp; și CEF Mărunței Vest de 60, 8 MWp, integrat cu un sistem de stocare de aproximativ 100 MWh. În paralel, compania dezvoltă facilități de stocare importante, programate pentru 2026: Crucea Nord 72 MWh, amplasat în interiorul parcului eolian al Hidroelectrica; Doicești 15 MWh; Alpha Wind Nord 76 MWh; și Fântânele 72 MWh. Aceste capacități de stocare sunt esențiale pentru a echilibra producția intermitentă și pentru a susține stabilitatea rețelei.
ENEVO și-a extins capabilitățile operaționale investiind în centrul propriu de control DLC ENEVO OmniSOC, destinat monitorizării și operării unui portofoliu de până la 1 GW până la sfârșitul anului, în paralel cu integrarea soluțiilor avansate de securitate cibernetică pentru protejarea infrastructurii critice, a sistemelor SCADA și a fluxurilor operaționale de date. Compania își organizează activitatea pe un model end-to-end, de la inginerie și achiziții până la construcție, punere în funcțiune și operare, și estimează că din 2026 va avea peste 500 de specialiști în echipă. Ritmul de creștere financiară a fost accelerat: între 2020 și 2025 ENEVO a înregistrat o rată medie anuală a creșterii veniturilor de 100% și estimează venituri de peste 350 de milioane de euro pentru 2026.
Expansiunea nu se oprește la granițe: ENEVO urmărește o strategie internațională, extinzând operațiuni în Spania și Germania, consolidând prezența în Arabia Saudită și intrând pe piața din Egipt, prin deschiderea de birouri operaționale și formarea de echipe locale care să acceseze proiecte la scară largă în medii de reglementare și piețe energetice diferite. Astfel, compania își dezvoltă atât capacitatea tehnică, cât și know-how‑ul managerial pentru piața regională.
Proiectul Ogrezeni, de 761 MWp, arată importanța integrării între producție și stocare pentru securitatea energetică. Investițiile în BESS-uri precum cele de la Crucea Nord, Alpha Wind Nord sau Mărunței Vest sunt esențiale pentru a transforma producția intermitentă în resursă predictibilă. Cele 1, 5 GW proiectate, peste 1 GWh de stocare și obiectivul OmniSOC de a opera până la 1 GW conturează o abordare sincronizată: echipamente, software, oameni și protecție cibernetică. Crearea unei forțe de muncă de peste 500 de specialiști și estimarea unor venituri de peste 350 milioane de euro pentru 2026 scot în evidență dimensiunea industrială și economică a tranziției, nu doar componenta tehnologică. Ce părere aveți, va schimba proiectul Ogrezeni modul în care regiunea își gestionează resursele energetice?
Fii primul care comentează