Verificările Direcției Generale Antifraudă Fiscală s-au concentrat asupra companiilor de transport alternativ care activau în România și au scos la iveală un prejudiciu fiscal semnificativ pentru bugetul de stat. De la apariția fenomenului ride‑sharing, modelul a generat numeroase întrebări legate de reglementare și condițiile de muncă; acum autoritățile au inițiat o acțiune amplă pentru a verifica respectarea regulilor într-un sector în care tehnologia a schimbat rapid regulile jocului.
DGAF a început controalele pe 29 septembrie, ca urmare a unor analize de risc care au condus la operatorii de transport alternativ. Ancheta a vizat 128 de firme și a calculat un prejudiciu estimat la 175 de milioane de lei, sumă pe care instituția intenționează să o recupereze prin măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și a sumelor datorate de aceste societăți. Pe scurt, autoritățile au blocat posibilitatea ascunderii bunurilor sau banilor în timp ce se urmărește recuperarea creanțelor statului.
Metodele semnalate de inspectori indică un tipar repetitiv: mulți șoferi înregistrau mașinile pe firme prin contracte de comodat care, de fapt, erau fictive; companiile rețineau comisioane de până la 15% din încasări, iar restul plăților ajungeau către șoferi, în mare parte, în numerar și neînregistrate fiscal. Totodată, munca la negru sau subdeclarată era frecventă: unii conducători nu aveau contracte legale, alții erau angajați cu normă parțială, fără ca angajatorii să declare și să vireze contribuțiile. În numeroase cazuri, veniturile nu erau înregistrate în contabilitate, ceea ce a generat direct prejudiciul pentru buget.
ANAF a mai constatat că multe vehicule folosite pentru curse nu erau dotate cu aparate de marcat electronice fiscale, deși se încasa numerar. Un exemplu menționat de instituție a fost o flotă de 230 de autovehicule lipsite de case de marcat. Aceste practici afectează nu doar încasările statului, ci și drepturile celor care prestează activitatea: șoferii care ar trebui să aibă statut de salariat riscă să fie privați de protecție socială, asigurare medicală și drept la pensie. Legislația care reglementează transportul alternativ definește clar calitatea de conducător auto și formele legale prin care aceasta poate exista: titular sau angajat al unui operator, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, familială sau persoană juridică deținătoare a autoturismului.
Pentru a evita astfel de situații, DGAF a instituit sechestre asupra bunurilor și conturilor platformelor și firmelor implicate, măsuri menite să împiedice sustragerea sau ascunderea activelor până la recuperarea sumelor. În paralel, ANAF recomandă fiecărui conducător auto să verifice maniera în care este angajat și să se asigure că angajatorul își achită obligațiile fiscale pentru munca prestată. În caz de suspiciuni, este recomandat ca șoferii să sesizeze autoritățile competente.
Concluzia analizei arată că problema nu este numai fiscală, ci și socială: legislația pentru transport alternativ (care cuprinde reguli privind statutul de conducător auto și formele de organizare, PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială sau persoană juridică) trebuie aplicată corespunzător pentru a proteja atât veniturile statului, cât și drepturile lucrătorilor. Măsurile adoptate de DGAF, blocarea activelor și investigațiile asupra a 128 de firme care au generat un prejudiciu estimat la 175 de milioane de lei, reflectă un demers de restabilire a ordinii într-un sector aflat într-o creștere rapidă. Ce măsuri crezi că ar trebui prioritizate pentru a preveni astfel de situații pe viitor?
Fii primul care comentează