România revine în centrul discuțiilor despre viitorul tinerilor: un sondaj Deloitte, realizat în 44 de țări, dezvăluie care sunt preocupările Millennials și Generației Z la începutul anului 2025, conectând temeri actuale cu transformările economice și tehnologice care i-au marcat pe acești tineri încă din anii după 1989 și odată cu integrarea pe piața europeană. Tinerii de azi trăiesc între memoria instabilității economice și promisiunea tehnologiei, iar rezultatele arată limpede cum se transpun aceste tensiuni în priorități concrete.
Costul vieții rămâne prima problemă pentru tinerii din România: 48% dintre Millennials îl consideră principala îngrijorare, în creștere de la 43% anul trecut, iar 39% dintre reprezentanții Generației Z îl plasează pe primul loc, față de 29% în anul precedent. În plus, stabilitatea politică și corupția intră în top trei îngrijorări: 36% din Millennials sunt preocupați de instabilitatea politică și 22% de corupție, iar în rândul Gen Z procentele sunt 23% pentru instabilitate politică și 25% pentru corupție. Teama privind viitorul financiar este evidentă: 60% dintre Millennials se tem că nu vor avea confort financiar la pensie, iar 46% dintre tinerii din Gen Z împărtășesc aceeași îngrijorare. Mulți trăiesc aproape la limită lunar: 44% dintre Millennials și 50% dintre tinerii din Gen Z afirmă că trăiesc de la salariu la salariu, iar peste o treime din fiecare grup întâmpină dificultăți la plata cheltuielilor zilnice.
La nivel global, costul vieții este de asemenea preocuparea principală: 42% dintre Millennials și 39% dintre Gen Z la scară mondială. Diferențele apar în continuare: pentru Millennials la nivel global urmează siguranța personală cu 19% și protecția mediului cu 18%, în timp ce pentru Generația Z la nivel global problema centrală este sănătatea mentală a generației cu 21%, urmată de șomaj cu 18%.
Pe plan profesional, tinerii români își doresc independență financiară și un echilibru între muncă și viața personală. 18% dintre Millennials și 25% dintre cei din Generația Z indică independența financiară ca obiectiv principal, iar 24% dintre Millennials, respectiv 21% dintre Gen Z pun accent pe un bun echilibru muncă-viață. Nu e vorba doar de bani: aproape toți caută sens în munca pe care o fac, 92% dintre Millennials și 91% dintre Gen Z spun că a realiza ceva cu semnificație contribuie la satisfacția profesională. Raluca Bontaș, partener Deloitte România, explică că preocuparea pentru bunăstarea financiară revine în prim-plan și că tinerii sunt mai dispuși să își schimbe traiectoria profesională pentru a-și atinge obiectivele. Millennials sunt mai înclinați să treacă în alt domeniu pentru o remunerație mai bună, 41% declară acest lucru, în timp ce Generația Z urmărește mai mult avansarea în carieră, 33%, deși creșterea veniturilor rămâne importantă pentru 29% dintre ei. Pentru angajatori, asta înseamnă că pachetele de beneficii trebuie concepute clar; retenția nu mai este doar un indicator HR, ci un test al loialității reciproce.
Tehnologia influențează deja locurile de muncă: în România, 43% dintre Millennials și 42% dintre Gen Z folosesc deja soluții generative de inteligență artificială în activitatea zilnică, o majorare bruscă față de anul trecut, când procentele erau 11% și, respectiv, 13%. La nivel global, rata de adoptare este mai mare: 56% dintre Millennials și 57% dintre tinerii din Gen Z utilizează astfel de tehnologii. Acest ritm sugerează că digitalizarea locurilor de muncă se desfășoară mai rapid decât schimbările structurale legate de salarizare sau protecție socială.
Grija pentru mediu rămâne puternică: în România, 73% dintre Millennials și 68% dintre Gen Z se declară preocupați de schimbările climatice, procente peste media globală de 63% pentru Millennials și 65% pentru Gen Z. Aceste preocupări se reflectă în comportamentul de consum și în opțiunea pentru angajator: peste 60% ar plăti mai mult pentru produse sau servicii sustenabile, iar circa 70% iau în considerare credențialele de mediu ale unei companii când o evaluează ca potențial angajator.
Sondajul Deloitte este la a 14-a ediție și a fost realizat pe aproximativ 8.700 de Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și 14.700 de membri ai Generației Z peste 18 ani (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2006), în 44 de țări. Datele provin de la o firmă care oferă servicii de audit, taxe, consultanță, asistență financiară și managementul riscurilor; Deloitte colaborează cu aproape 90% din companiile din Fortune Global 500, are operațiuni în peste 150 de țări și teritorii, o istorie de peste 180 de ani și aproximativ 470.000 de angajați la nivel global.
43% din Millennials români folosesc acum soluții GenAI la locul de muncă. Această cifră, împreună cu preocuparea majoră pentru costul vieții, 48% dintre Millennials și 39% dintre Gen Z, spune multe despre direcția în care se îndreaptă piața muncii: digitalizare rapidă, dar însoțită de presiuni financiare reale și de așteptări privind sensul activității. Schimbările climatice, ilustrate prin procentele de 73% și 68%, adaugă o componentă etică în alegerea angajatorului și în deciziile de consum. Creșterea adoptării tehnologiei, nevoia de stabilitate financiară și importanța valorilor personale rămân elementele-cheie ale peisajului pentru tinerii români.
Ce părere ai: care dintre aceste teme ți se pare că va conta cel mai mult pentru cariera tinerilor din următorii cinci ani?
Fii primul care comentează