Armata chineză a defilat sub privirile conducerii de la Beijing, în prezența președintelui Xi Jinping, care, în calitate de lider al Partidului Comunist și comandant suprem al forțelor armate, a susținut un discurs prilejuit de comemorarea a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul a reunit aproximativ douăzeci de demnitari străini din state interesate să mențină sau să-și îmbunătățească legăturile cu Beijingul, iar o parte din public a urmărit ceremonie la televizor, deoarece accesul la fața locului a fost puternic limitat.
Parada reprezintă prima demonstrație militară majoră din China după celebrarea a 70 de ani de la înființarea Republicii în 2019 și urmărește să transmită un mesaj limpede: capacitatea militară națională este suficientă pentru a descuraja posibile agresiuni. În aceeași direcție, oficialii militari chinezi au declarat că numeroasele arme și echipamente expuse au fost arătate publicului pentru prima oară. Printre elementele noi s-au numărat sisteme strategice terestre, capabilități maritime și aeriene, echipamente modernizate pentru război de precizie și drone. Pentru spectatorii obișnuiți, a fost o manifestație care îmbină spectacolul tehnologic cu un mesaj politic: instrumentul simbolic al armatei folosit pentru coeziune internă și pentru poziționare externă.
Lipsa unor demnitari occidentali și a unor lideri din regiune a fost semnificativă: șefii Statelor Unite, ai unor țări din Europa Occidentală, precum și cei ai Japoniei, Indiei și Coreei de Sud nu au fost prezenți. Participarea unor oaspeți precum Kim Jong Un, într-o vizită externă rară, însoțit de conducători ca președintele rus Vladimir Putin și liderul Iranului, a atras atenția și a conferit evenimentului o dimensiune geopolitică. Câțiva șefi de stat din Asia de Sud-Est au fost prezenți, deși președintele Indoneziei și-a anulat vizita din cauza protestelor interne, ilustrând cât de delicat este pentru liderii regionali să echilibreze agenda externă cu presiunile interne.
Parada a fost organizată strict: traseul a fost securizat, s-au montat bariere pentru a ține publicul la distanță, iar clădirile comerciale de pe traseu au fost evacuate și închise până la încheierea ceremoniei. Nu a fost un eveniment în care mulțimile s-au îngrămădit pe trotuare, ci mai degrabă o ceremonie cu accente militare și mediatice, în care majoritatea oamenilor a avut acces doar prin transmisia televizată.
În context, demonstrațiile militare mari din China au multiple roluri: întăresc mândria națională, semnalează capacități tehnice și strategice și funcționează ca instrument de politică externă. Totuși, ele stârnesc și îngrijorări în regiune și la Washington, în contextul modernizării rapide a forțelor armate chineze și al ambițiilor sale geopolitice. În plus, alegerea momentului, comemorarea sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial, un conflict cu urme adânci în China, adaugă încărcătură istorică și simbolică evenimentului, amintind de perioade când securitatea națională a însemnat supraviețuire.
Dincolo de defilare, tema centrală rămâne modul în care statele valorifică forța simbolică a armatei pentru a comunica cu publicul intern și cu audiența internațională. Parada funcționează atât ca instrument de legitimare internă, cât și ca mesaj despre capacități și intenții ale unei puteri în ascensiune. Rămâne deschisă întrebarea cum se vor modifica echilibrele regionale în urma unor astfel de demonstrații, iar reacțiile externe, absența unor lideri importanți sau prezența unor aliați ori parteneri controversați, oferă deja indicii despre alianțe și distanțări la scară globală. Ce crezi că transmite, pe termen lung, o astfel de demonstrație de forță?
Interesant spectacol, dar parcă mai mult pentru consum intern — văd clar miza de coeziune socială și legitimare a regimului, plus o mostră de tehnologie pentru vecini și pentru Washington, care sigur notează fiecare piesă nouă de armament. Și da, absența liderilor occidentali e semnificativă, dar prezența unor figuri ca Putin sau Kim trimite un semnal geopolitic: alianțe selective, testarea limitelor influenței chineze; pe termen lung cred că astfel de parade mai mult normalizează puterea militară decât o face neapărat mai puțin periculoasă. Nu-s expert, dar mă întreb dacă publicul intern pricepe și consecințele economice ale înarmării masive — că bani sunt fixați pentru armată în loc de servicii, educație etc, și asta tot spune ceva despre priorități.