De ce avionul F-35 de 200 de milioane de dolari s-a prăbușit în Alaska: gheața l-a „păcălit”

Forțele Aeriene americane au stabilit de ce un F-35 evaluat la aproape 200 de milioane de dolari s-a prăbușit și a explodat la baza Eielson din Alaska: gheața din trenul de aterizare a indus sistemele avionului să creadă că acesta era deja la sol. Pilotul a reușit să se ejecteze și a scăpat cu răni ușoare, dar aparatul a fost distrus, paguba fiind estimată la 196, 5 milioane de dolari.

Ancheta Consiliului de Investigare a Accidentelor de Aviație al Forțelor Aeriene arată că problema a pornit de la lichid hidraulic contaminat. Escadrila 355 de Vânătoare nu ar fi respectat regulile de manipulare a butoaielor cu fluid, astfel că avionul a fost realimentat cu un rezervor care conținea multă apă. După decolare, apa din fluid a înghețat, blocând trenul frontal de aterizare. În loc să se retragă corect, trenul s-a blocat într-o poziție care a înclinat avionul spre stânga și a declanșat un lanț de defecțiuni.

Pilotul a urmat procedurile de urgență și a discutat în aer, timp de aproximativ 50 de minute, cu ingineri de la Lockheed Martin și cu supraveghetorul de zbor, în încercarea de a găsi o soluție. A făcut două aterizări touch-and-go pentru a încerca să repoziționeze trenul frontal, fără rezultat. După a doua aterizare de acest tip, senzorii au trimis semnalul de „greutate pe roți”, ceea ce a făcut sistemul automat al avionului să treacă în modul de zbor „la sol”. Pentru că aparatul era, în realitate, încă în aer, această schimbare a dus la pierderea controlului și, în cele din urmă, la prăbușire și explozie. O filmare a incidentului din ianuarie surprinde avionul căzând și izbucnind într-o minge de foc.

Pilotul s-a ejetat înainte de impact și a suferit doar răni minore. Ancheta concluzionează că factorul declanșator a fost lichidul hidraulic contaminat, iar nerespectarea procedurilor de manipulare a butoaielor de către escadrilă a contribuit decisiv la producerea accidentului.

F-35 este un avion de vânătoare multirol folosit de 19 țări și a fost implicat în peste 10 accidente majore din 2018 până acum, cel mai recent în iulie, când un aparat s-a prăbușit într-un câmp din California. Totuși, pe ansamblu, rata incidentelor rămâne relativ scăzută.

Ce părere ai: ce măsuri crezi că ar trebui luate pentru a preveni astfel de erori de manipulare a echipamentelor?

2 Comentarii

  1. wow, deci un F-35 de 200m s-a făcut scrum din cauză că s-a pus apă în lichidul hidraulic? serios???
    asta miroase a mizerie organizatorică, nu doar ghinion. dacă escadrila nu respectă proceduri simple de manipulare a butoaielor, atunci problema e sistemică: training slab, supraveghere inexistentă, cultura de siguranță prost implementată.

    eu zic câteva chestii practice care ar ajuta, poate le știți deja dar le scriu tot:
    – controale de calitate la rece imediat la primire (testare rapida a fluidului pt apă/contaminanți) — chestii simple, nu teste de laborator care durează zile.
    – etichetare clară + containere sigilate și trasabilitate: cine a atins butoiul, când, ce schimbări au fost; scanner QR pe fiecare butoi.
    – instruire periodică obligatorie, cu simulări practice și testare, nu doar powerpointuri. revizuiri la 6 luni.
    – responsabilitate clară: cine e responsabil pentru realimentare, semnătură electronică, audit aleatoriu. daca greșești, consecințe (nu doar “hai pa”).
    – senzori de contaminare integrați în sistemele de alimentare, să blocheze realimentarea cu fluid suspect.
    – protocoale de depozitare la temperaturi controlate, izolarea surselor de apă; butoaie pe paleți acoperite, în spații uscate.
    – proceduri post-incident obligate: raportare internă rapidă și transparență cu contractorii (ex: Lockheed), schimbarea pieselor afectate.
    – mentalitate de siguranță: încurajează raportarea erorilor fără frică (just culture), dar cu responsabilizare când e vorba de neglijență repetată.
    – testare periodică a instalațiilor de manipulare (pompă, furtunuri), pentru a evita contaminarea în timpul transferului.
    – folosește tehnologie: blockchain/registru digital pentru trasabilitate, senzori IoT pentru umiditate în lichide, alarme automate.

    nu trebuie doar reguli noi; trebuie implementare și verificare. dacă rămâne doar pe hârtie, iarăși na, accident.
    și da, poate ar fi bine ca Lockheed și forțele să publice date anonimizate despre contaminări anterioare — ca sa învețe toată lumea, nu doar să ascundă.

    na, asta e. ce ziceți, ce alte idei mai aveți?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*