Educația liceală din România intră într-un proces amplu de revizuire: ministrul Daniel David a pus în consultare publică noile programe școlare pentru liceu, iar schimbarea urmează să fie aplicată începând cu clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027. De-a lungul timpului au existat alte reforme curriculare, unele cu efecte limitate, altele mai profunde; de data aceasta se vorbește despre o abordare mai structurală, care conectează liceul cu mediul universitar și cu piața muncii, dar și cu provocările actuale, precum combaterea pseudoștiinței și sporirea alfabetizării funcționale.
Conform ministrului, noile programe vizează dezvoltarea a opt competențe-cheie: competențele de limbă și comunicare, competențele multilingvistice, competențele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), competențele digitale, competențele pentru viață, adică cele personale, sociale și de învățare, competențele civice, juridice și de mediu, competențele antreprenoriale și competențele de exprimare și sensibilitate culturală. Explicațiile oficiale descriu o schimbare de paradigmă față de programele aflate în vigoare de aproape două decenii, punând accent pe transmiterea de cunoștințe însoțită de modalități practice de a le genera, nu doar pe acumularea teoretică.
Primul pas al reformei l-a constituit adoptarea planurilor-cadru, care stabilesc reperele disciplinare și timpul alocat, oferind două opțiuni: versiunea standard și cea alternativă. Varianta standard, rezultată după dezbateri, urmărește un echilibru între științe și religie, precum și între disciplinele centrate pe cultura națională și cele orientate spre pregătirea pentru viață. Varianta alternativă asigură o mai mare descentralizare și personalizare la nivelul unității școlare, pentru cei care solicită flexibilitate în organizarea învățării. Scopul oficial este ca, prin acest echilibru, să se formeze nu doar specialiști, ci și cetățeni pregătiți pentru viață.
Elaborarea programelor a implicat peste 1.500 de specialiști, în echipe mixte din învățământul preuniversitar și universitar, cercetători și, acolo unde a fost necesar, experți din mediul socioeconomic. S-au consultat modele internaționale pentru a adapta conținuturi mai aerisite și relevante, iar comunicarea transdisciplinară a fost proiectată pentru a preveni blocajele în predare și a facilita formarea competențelor complexe, multi- și interdisciplinare. Un obiectiv asumat este și consolidarea poziției științei în fața pseudoștiinței, prin introducerea progresivă a formării competențelor și a modului de generare a cunoașterii.
Un aspect remarcabil al propunerii este dedicarea a 25% din timpul alocat fiecărei discipline pentru activități remediale, adică pentru formarea competențelor neacoperite, consolidarea celor existente, aplicarea competențelor în viața cotidiană și dezvoltarea competențelor pentru performanță. Măsura urmărește reducerea lacunelor care conduc la analfabetism funcțional și la dificultăți de integrare pe piața muncii.
Pașii următori stabiliți de minister includ elaborarea manualelor, formarea cadrelor didactice și finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă. Ministerul Educației și Cercetării a lansat procedura de consultare publică pentru programele aferente noilor planuri-cadru și prioritizează disciplinele care debutează în clasa a IX-a; propunerile din dezbatere sunt așteptate până pe 12 decembrie, iar publicarea programelor pentru toate anii de studiu este programată pentru finalul lunii ianuarie 2026. Ținta menționată rămâne implementarea la clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027.
Ministrul Daniel David atrage atenția că analfabetismul funcțional este un risc real, manifestat prin incapacitatea de a folosi competențele dobândite la liceu în activități specifice programelor sau în viața de zi cu zi, prin vulnerabilitate la manipulare și pseudoștiință, prin integrare precară pe piața muncii și prin niveluri insuficient dezvoltate de alfabetizare numerică și lingvistică. În cadrul procesului, ministrul a mulțumit celor peste 1.500 de specialiști implicați și a menționat contribuția Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și a Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, precum și rolul coordonatorilor Bogdan Cristescu și Gabriel Vrânceanu.
Noile programe prevăd ca 25% din timpul fiecărei discipline să fie alocat activităților remediale. Abordarea urmărește atât consolidarea competențelor de bază, cât și adaptarea acestora la cerințele vieții și ale pieței muncii. Manualele, formarea profesorilor și standardele de evaluare trebuie finalizate înainte de introducerea în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027. Credeți că aceste schimbări vor reduce analfabetismul funcțional și vor face liceul mai pregătitor pentru viață și muncă?
Fii primul care comentează