De când au apărut pilonii privați de pensii, întrebările despre ce poți retrage și când au fost mereu prezente, iar recent Curtea Constituțională a României a pus punct unui episod: a evaluat proiectul de lege privind decontarea pensiilor administrate privat, Pilonul II și Pilonul III, inițiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și de guvern, după ce Parlamentul îl aprobase cu amendamente.
Curtea a concluzionat că restricționarea plății unice la 30% din valoarea portofoliului, făcută înainte de demararea plăților lunare, nu încalcă dreptul la proprietate. În schimb, CCR a respins prevederea care permitea retragerea integrală într-o singură tranșă pentru persoanele diagnosticate cu boli oncologice, considerând că aceasta încalcă principiul egalității deoarece introduce o discriminare bazată pe un criteriu subiectiv, boala de care suferă un contribuitor la un fond de pensii. Acea modificare nu făcea parte din proiectul inițial al ASF sau din forma susținută de guvern; a fost adăugată ca amendament în Senat de deputata PNL Nicoleta Pauliuc, după cum a relatat Economedia.ro.
Să reamintim actorii implicați: ASF este Autoritatea de Supraveghere Financiară, CCR este Curtea Constituțională, iar ICCJ este Înalta Curte de Casație și Justiție; formațiunea AUR a avut și ea obiecții, dar nu la aceeași prevedere ca instanța constituțională. Mai exact, ICCJ și AUR au pus sub semnul întrebării mai degrabă ideea că plafonarea ar încălca dreptul la proprietate decât problema plății integrale pentru bolnavii oncologici. Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că executivul va ajusta proiectul conform recomandărilor CCR și îl va retrimite Parlamentului pentru reexaminare.
Pe înțelesul contribuabililor: plafonul de 30% înseamnă că, înainte de a începe să primești pensia lunară dintr-un fond privat, poți încasă o parte în avans, dar nu mai mult de o treime din suma acumulată. Propunerea care permitea retragerea totală pentru persoanele cu afecțiuni oncologice urmărea să ofere flexibilitate în fața unor probleme medicale grave, însă Curtea a apreciat că un tratament diferențiat trebuie justificat în mod obiectiv, nu doar pe baza naturii bolii. Amendamentele parlamentare și reacțiile diferite ale instituțiilor arată cât de complexă este balanța între apărarea drepturilor individuale, echitatea tratamentului și funcționarea sistemului de pensii private.
Curtea Constituțională a stabilit că plafonul de 30% nu încalcă dreptul la proprietate, iar această decizie ridică probleme mai largi despre modul în care se fac politicile publice atunci când legile sunt modificate rapid de parlamentari. Relația dintre lege, nevoile medicale și drepturile economice revine în centrul dezbaterii, iar hotărârile viitoare ale guvernului condus de Ilie Bolojan, precum și conținutul amendamentelor oficiale depuse în Parlament, vor fi esențiale pentru contribuabili. Credeți că plafonul de 30% este o soluție rezonabilă sau ar trebui găsite alte mecanisme pentru a proteja persoanele în situații medicale dificile?
Fii primul care comentează