Mulți oameni găsesc în jocurile video mai mult decât o simplă modalitate de relaxare: ele devin un punct de referință emoțional care le oferă control, legături sociale și un spațiu sigur pentru exprimare. Un studiu realizat de Livewire împreună cu PMCI Play pe peste 2.400 de jucători din SUA, Marea Britanie, Canada și Australia a urmărit să determine cum influențează gamingul sentimentul de apartenență, reziliența și identitatea personală, indiferent de vârstă sau gen.
Datele arată că pentru mulți respondenți jocurile au un rol clar în gestionarea emoțiilor: 82% afirmă că gamingul îi ajută să gestioneze stresul, anxietatea sau depresia, iar în rândul generației Z acest procent urcă la 92%. Aceasta indică faptul că, pentru tinerii de azi, pornirea unui joc poate însemna atât divertisment, cât și o formă de autoreglare emoțională. Studiul a mai arătat și atitudinea față de eticheta de „gamer”: doar 36% se identifică ferm cu acest termen, în timp ce alții preferă denumiri mai neutre precum player sau casual gamer. Este interesant contrastul dintre genuri: 44% dintre femei se consideră jucătoare adevărate, dar doar 22% se simt confortabile să fie numite „gamer”.
Din punct de vedere al consumului, jocurile tind să rămână printre ultimele cheltuieli sacrificate în perioade financiare dificile, înainte de mers la cinema sau participarea la evenimente live. Acest tip de comportament reflectă rolul pe care gamingul îl ocupă în viața multora: nu este doar divertisment, ci și un spațiu de apartenență și exprimare. Reprezentarea diversității în jocuri este un alt aspect important: 64% dintre respondenți urmăresc modul în care culturile sunt reflectate în titluri, 43% consideră că există loc de îmbunătățiri, iar aproape 80% dintre membri ai minorităților etnice cer reprezentări mai autentice.
Dacă te întrebi de ce mulți jucători se simt mai bine după o sesiune, explicațiile nu sunt complicate. Jocurile oferă rapid un sentiment de control prin obiective clare, feedback imediat și progres vizibil, ceea ce poate diminua anxietatea pe termen scurt. Ele favorizează starea de flux, când atenția se concentrează asupra unei sarcini și grijile se diminuează. În plus, multe titluri facilitează legături sociale, cooperative sau comunități online care oferă sprijin și sentiment de apartenență. Pe scurt, mecanismele esențiale sunt controlul, ritmul și conexiunea.
Cercetările recente aduc nuanțe: un studiu din 2024 pe un eșantion larg a identificat o legătură mică spre moderată între deținerea unei console și o stare de bine psihologică, deci există un efect, dar nu este o soluție miraculoasă. Echipa de la Oxford a reiterat ideea: numărul de ore jucate nu explică de unul singur starea de bine; contează mult mai mult calitatea experienței, contextul social și motivațiile jucătorului. Astfel, jocurile pot regla starea pe termen scurt, dar nu înlocuiesc intervenția clinică atunci când există o tulburare de anxietate sau depresie. Studii experimentale arată beneficii emoționale în anumite condiții, reducerea simptomelor, îmbunătățirea dispoziției, dar efectele depind de ce joci, cu cine joci și ce urmărești să obții.
Există și un risc: tulburarea de joc (gaming disorder) apare în ICD-11 ca o categorie pentru situațiile în care jocurile devin prioritare în detrimentul vieții cotidiene, ducând la pierderea controlului și continuarea comportamentului în ciuda consecințelor negative. Nu este vorba despre majoritate, dar este un aspect recunoscut în manualele de clasificare medicală și necesită atenție. Datele sugerează că impactul psihologic devine cu adevărat benefic atunci când jocul e o pauză cu sens: alege sesiuni de calitate în loc de cantitate, optează pentru titluri care te implică fără a te epuiza, joacă alături de prieteni când ai nevoie de apartenență și urmărește semnele de dezechilibru precum somnul insuficient sau evitarea responsabilităților.
Starea de bine legată de gaming pare corelată constant cu experiențe sociale de calitate și cu sentimentul de progres. Există dovezi că jocurile pot susține bunăstarea, mai ales dacă sunt alese și folosite intenționat, dar orele în plus nu garantează automat beneficii psihologice. Acest lucru întărește ideea unui echilibru între tipul de joc, obiceiuri și viața reală. Exemple concrete din cercetări: raportul Livewire/PMCI Play pe 2.400 de participanți, procentul de 82% care raportează beneficii emoționale, cei 92% din generația Z și recunoașterea gaming disorder în ICD-11 ilustrează atât potențialul, cât și limitele fenomenului.
Starea de bine obținută prin gaming depinde mai mult de calitate decât de cantitate; a juca pentru progres, conexiune și rutină predictibilă oferă avantaje reale, dar atunci când jocul devine prioritar în dauna somnului, școlii sau muncii, e momentul pentru reevaluare. Tu cum integrezi jocurile în rutina ta: le percepi mai degrabă ca relaxare, terapie sau socializare?
Via (text și foto): HD Satelit
Fii primul care comentează