Știrea zilei vine din partea Christinei Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, care a subliniat, sâmbătă, în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale a SUA din Wyoming, faptul că economia Uniunii Europene ar fi fost mult mai vulnerabilă în urma pandemiei fără contribuția lucrătorilor străini. Pentru cei care nu s-au născut cu talentul de a face calcule mentale rapide, aceasta înseamnă că migrația a avut un impact semnificativ asupra stabilității economice.
Lagarde a încurajat factorii de decizie europeni să nu ignore acest aspect, chiar dacă migrația tinde să genereze tensiuni politice. Conform datelor prezentate, apariția forței de muncă străine a ajutat zona euro să facă față nu doar creșterii costurilor energiei, ci și inflației ridicate, menținând în același timp locurile de muncă și o creștere economică constantă. Ce poate fi mai bun decât să ai mai multe mâini la muncă atunci când provocările vin cu normă întreagă?
Între sfârșitul anului 2021 și mijlocul anului 2025, ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană a crescut cu 4, 1%, o cifră care se aliniază destul de strâns cu creșterea PIB-ului. Lagarde a menționat că deși lucrătorii străini reprezentau doar 9% din totalul forței de muncă în 2022, ei au contribuit cu aproximativ 50% la această creștere în ultimele trei ani. Fără aceste contribuții, scenariul ar fi fost cu siguranță mai sumbru, ceea ce ne conduce la întrebarea: „Cine ar fi crezut că imigrarea ar putea deveni supereroul economic al Europei?”
De exemplu, ea a scos în evidență Germania și Spania, sugerează că PIB-ul Germaniei ar fi cu circa 6% mai mic fără aportul lucrătorilor migrați, în timp ce redresarea economică a Spaniei ar fi avut de suferit în absența acestora. Din 2021, zona euro a înregistrat o creștere de peste 4% a ocupării forței de muncă, chiar și în contextul majorării semnificative a ratelor dobânzii.
Pe lângă beneficiile economice, Lagarde a discutat și despre importanța migrației în compensarea scăderii ratei natalității în Europa și despre dorința crescută pentru programe de lucru mai scurte. Aceasta a sprijinit dezvoltarea companiilor și a atenuat presiunea inflaționistă, deși salariile nu au ținut pasul cu prețurile. Totodată, și-a exprimat conștientizarea față de aspectele politice legate de migrație, remarcând că populația Uniunii Europene a atins un record de 450 de milioane în anul precedent, chiar dacă unele guverne, precum cele de la Berlin la Roma, au adoptat măsuri pentru a restricționa imigrarea din cauza presiunilor alegătorilor.
Lagarde a concluzionat că, în mod ideal, migrarea ar putea ajuta la soluționarea deficitului de forță de muncă, având în vedere că populația orașelor europene îmbătrânește. Totuși, a menționat că provocările economice și politice ar putea limita aceste fluxuri. Deși piața muncii din Europa a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa, nu trebuie ignorate provocările legate de declinul demografic, reacțiile politice nefavorabile și schimbarea preferințelor lucrătorilor.
Ce părere aveți despre impactul migrației asupra economiei europene?
da, da, stiu, migratia asta a salvat economia. dar serioooos, cine n-a lucrat odata cu straini sa zica ca nu ajuta. pt mine e simplu: mai multi oameni = mai multa munca = produse trimise si facturi platite. nu inseamna ca nu sunt probleme: unii vin fara acte, altii stau la cozi pt locuri mai prost platite, si unele guverne fac tot posibilul sa bage politică pe chestia asta. dar fara ei, multe fabrici si servicii ar fi tras chiulul. deci da, recunosc, e ok sa ai nevoie de ei. vezi sa nu exageram cu restrictiile, ca ne doare pe toti la buzunar.
Interesant punct de vedere, dar hai să fim sinceri: migrația nu e doar „mâini la muncă” — e și oameni cu familii, nevoi, și alegeri care influențează piața muncii pe termen lung. Da, datele arată contribuții notabile la creștere și la compensarea îmbătrânirii, dar trebuie politică coerentă: integrare reală, recunoaștere calificări, și măsuri sociale ca să nu devină o soluție temporară care lasă gauri în sistem; altfel stai bine doar pe hârtie. Eu zic: ok să îi vrei, dar plan pe 10-20 ani, nu doar cifre pe trimestru.