Conferința internațională desfășurată la Chișinău, la care au participat Banca Națională a Moldovei, Banca Națională a României și Banque de France, a discutat modul în care tehnologia redefinește rolul băncilor centrale și implicațiile pentru economia regională. Evenimentul a reunit guvernatori, viceguvernatori și specialiști, Anca Dragu, François Villeroy de Galhau, Jasmina Selimović și Cosmin Marinescu, între alții, pentru a aborda provocările și oportunitățile digitalizării în sisteme financiare cu tradiție.
Discursul de deschidere al viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, a pornit de la perspectivă istorică și a ajuns rapid la realitatea prezentă: Banca Națională a României are 145 de ani, perioadă în care a trecut prin crize, tranziții și ajustări, însă niciun moment nu se compară cu transformarea adusă de era digitală. Tema conferinței, Tehnologie Nouă pentru Piețe Vechi, este esențială pentru economiile noastre: digitalizarea nu mai este un accesoriu, ci nucleul competitivității. Marinescu a subliniat că acest val tehnologic pune la dispoziție instrumente pentru incluziunea financiară, plăți instantanee, scoring digital și banking deschis, dar ridică și întrebări fundamentale privind reziliența și securitatea. Pe scurt, inovația trebuie să deservească economia reală, nu să creeze puncte vulnerabile noi.
Un aspect central al intervenției a vizat tehnologiile emergente: criptomonede, blockchain, registre distribuite și inteligență artificială. Pandemia a accelerat adoptarea soluțiilor digitale și a scos în evidență necesitatea unui cadru care să permită trecerea de la proiecte pilot la implementări la scară largă. BNR, a spus Marinescu, încurajează rolul fintech-urilor și al startup-urilor: oferă mentorat, expertiză și spații de testare pentru inovații, dar atrage atenția că succesul depinde în continuare de coordonare internațională și de standarde comune. Totodată, componenta umană rămâne esențială: leadership-ul, diversitatea și incluziunea de gen sunt considerate elemente cheie pentru o economie digitală sănătoasă.
Pe planul cooperării bilaterale, discursul a evidențiat legătura strânsă dintre BNR și Banca Națională a Moldovei, un parteneriat construit pe istorie comună și pe acțiuni concrete: asistență instituțională, armonizare legislativă cu standardele UE, consolidarea stabilității financiare și modernizarea infrastructurii bancare. Marinescu a menționat programele twinning finanțate de UE, în care România a fost partener principal pentru a sprijini reglementarea, supravegherea bancară și guvernanța corporativă în Republica Moldova. A amintit și contribuția practică a României în crize recente, inclusiv sprijin energetic pentru Moldova în contextul războiului din Ucraina.
Un alt fir al intervenției a vizat integrarea europeană. România a înregistrat progrese notabile în convergența economică în ultimele două decenii, iar această experiență este relevantă pentru Republica Moldova, aflată pe un traseu accelerat către aderarea la UE. Marinescu a reafirmat angajamentul României de a susține acest parcurs, evidențiind în același timp provocările macroeconomice persistente: inflație ridicată, rate ale dobânzilor peste referințe și un deficit bugetar semnificativ. Eliminarea acestor vulnerabilități necesită măsuri ferme și coordonare între politicile fiscale, monetare și cele structurale, iar obiectivul pe termen lung rămâne consolidarea sustenabilității financiare și, pentru România, posibila aderare la zona euro.
În ceea ce privește politica monetară, Marinescu a reamintit că noile tehnologii pot spori calitatea și eficiența implementării politicii, dar numai dacă sunt însoțite de standarde clare și cooperare. Securitatea plăților, încrederea consumatorilor în instrumentele digitale și trecerea de la pilot la scalare sunt priorități pe care autoritățile trebuie să le așeze pe agenda lor. De asemenea, leadership-ul în sectorul financiar, inclusiv locuri pentru femei în poziții de conducere, a fost prezentat ca o componentă necesară pentru un progres durabil.
Discursul a inclus și accente personale: amintirea implicării lui Marinescu ca fost consilier economic al președinției, referințele la sprijinul oferit de România în fața provocărilor regionale și la relațiile strânse dintre instituțiile celor două țări au întărit ideea că schimbarea se realizează prin cooperare practică, nu doar prin declarații. Mesajul final a fost o chemare la acțiune pentru bancherii centrali: piețele pot rămâne vechi, dar abordările trebuie să rămână inovative, iar viitorul financiar va fi determinat de cei care conduc schimbarea, nu de cei care o așteaptă.
Discursul lui Cosmin Marinescu scoate în evidență tehnologii concrete precum Moneda Digitală a Băncii Centrale, registrele distribuite și inteligența artificială și menționează instituții precum BNR, Banca Națională a Moldovei și Banque de France. Aceste elemente arată că tranziția digitală implică atât instrumente tehnice, cât și cooperare instituțională și modificări legislative. Pentru publicul larg urmează schimbări în modul plăților, accesul la servicii financiare și reguli mai clare, iar pentru autorități, nevoia de coordonare și reforme care să reducă vulnerabilitățile macroeconomice existente. Creșterea incluziunii financiare, securitatea plăților și consolidarea stabilității sunt direcțiile practice care reies din discuțiile conferinței.
Dacă privim dincolo de declarații, rămâne o întrebare directă: cum vor reuși autoritățile și băncile să transforme soluțiile testate în instrumente larg acceptate, fără a neglija protecția consumatorilor și stabilitatea sistemului? Ce credeți că ar trebui făcut primul: reglementare clară mai amplă sau mai multe proiecte pilot susținute prin mentorat din partea băncilor centrale?
Fii primul care comentează