La fel ca mulți tineri care s-au întors la agricultură după transformările de după 1990 și integrarea în UE, Cosmin Iancu preia astăzi responsabilități importante într-o fermă din Ilfov. Povestea lui leagă începuturile familiei, când bunicul a pornit cu 20 de hectare acum circa 30 de ani, de prezentul în care exploatația a crescut până la aproximativ 1.100 de hectare, iar provocările sunt atât din sfera climatică, cât și din cea economică.
Cosmin are 28 de ani și reprezintă a treia generație care conduce afacerea agricolă familială, cu terenuri în comunele Grădiștea și Petrăchioaia. Deși e decembrie, a venit la studioul G4Food direct de la fermă, pentru că livrările de cereale sunt în plină desfășurare. Are de onorat un contract pentru rapiță și, înainte de ploile recente, a terminat erbicidatul de toamnă la grâu și orz, operațiune pe care o consideră vitală în contextul schimbărilor climatice tot mai evidente.
Vorbește deschis despre fenomenele meteorologice extreme: secete îndelungate, valuri de arșiță și ani cu producții mici. Dacă odinioară fermierii foloseau o regulă nescrisă potrivit căreia din zece ani 5–6 sunt buni, 3 normali și 1–2 slabi, Cosmin afirmă că, în ultima perioadă, raportul s-a schimbat. Concluzia lui e limpede: vremea nu poate fi controlată, dar se pot gestiona costurile prin administrarea riguroasă a inputurilor, a tehnologiei și a investițiilor.
Totodată, presiunea economică s-a accentuat. Costurile indirecte, precum amortizarea utilajelor, au ajuns să concureze cu cheltuielile directe. După pandemia de COVID-19 și izbucnirea războiului din Ucraina, prețurile utilajelor au urcat semnificativ: un tractor care înainte de pandemie costa în jur de 180.000 euro a ajuns ulterior la aproximativ 330.000 euro. Motorina a depășit 8 lei pe litru. Fertilizantul a devenit un cost major, reprezentând între 30 și 35% din cheltuielile fermei. Exemple concrete: tona de azotat a crescut de la circa 1.000 de lei la 2.000 de lei, iar ureea de la 1.300–1.400 lei până la 2.700 lei. În acest context, când producțiile scad din cauza vremii, echilibrul financiar devine vulnerabil iar gradul de îndatorare crește.
Cosmin semnalează și o problemă structurală: lipsa educației economice în rândul multor fermieri. Agricultura nu mai este doar o meserie făcută “după ureche”; a revenit la statutul de știință care presupune planificare financiară, managementul riscurilor și investiții bine gândite. Ferma familiei a mers pe o filozofie prudentă. Totul s-a realizat treptat, în 30 de ani, fără credite periculoase care să nu aducă beneficii. Această strategie a redus expunerea la riscuri în perioadele cu șocuri economice sau climatice.
Pe plan personal, Cosmin și-a schimbat traseul: a renunțat la Facultatea de Drept pentru a studia Agronomia și acum urmează un doctorat în același domeniu. Privind responsabilitățile pe care le are, nu arată teamă. Crede că fermierii rămân în esență optimiști, pentru că agricultura necesită timp și răbdare: plantele se dezvoltă pe parcursul unui an, iar rezultatele nu sunt imediate. Acest optimism nu exclude realismul, recunoaște că mulți colegi sunt nemulțumiți din cauza costurilor și a vremii, dar rămân deciși să continue.
Podcastul Agricultura în schimbare îl are invitat pe Cosmin Iancu, un fermier din Ilfov care administrează 1.100 de hectare. Discuția subliniază două teme clare: impactul majorării costurilor la utilaje și inputuri și transformarea agriculturii într-un sector care cere educație economică și gestionare a riscurilor. Schimbările climatice și presiunile financiare impun soluții pe termen lung, iar povestea fermei Iancu arată că planificarea prudentă poate face diferența. Ce crezi că ar trebui schimbat mai întâi pentru ca fermele mici și mijlocii să reziste acestor presiuni?
Fii primul care comentează