Arhivele Statului din Sibiu au scos la lumină trei scrisori semnate de Vlad Țepeș, iar analiza chimică efectuată în vara anului 2023 le-a oferit cercetătorilor indicii fascinante despre starea de sănătate, alimentație și legăturile comerciale din Transilvania secolului XV. Studiul apărut în revista Analytical Chemistry a tras concluzii care au generat dezbateri: indicii ale unei afecțiuni rare ce ar fi putut provoca domnitorului lacrimi de sânge, urme de orez pe documente și chiar fragmente biologice ce sugerează prezența bacteriei Yersinia pestis. Toate aceste informații provin din doar trei file păstrate îndelung în arhivele sibiene, dar impactul lor asupra interpretării istoriei locale pare disproporționat în raport cu volumul materialului analizat.
Investigația chimică a pus în evidență compuși organici specifici care indică o dietă predominant vegetariană în cazul lui Vlad Țepeș, iar găsirea unor urme de orez pe scrisori i-a surprins pe istorici: dacă rezultatul se confirmă, orezul ar fi ajuns în zona Sibiului cu aproximativ 150 de ani înainte de prima mențiune a cultivării sale în Italia. Gleb Zilberstein, unul dintre specialiștii implicați, afirmă că poziția comercială a Sibiului ar putea explica sosirea timpurie a produselor orientale comparativ cu alte regiuni europene. Orașul medieval era un nod în rețele prin care mărfuri din Orient pătrundeau în inima continentului, iar prezența unor resturi vegetale variate pe documente susține ideea unor schimburi comerciale extinse.
Pe lângă urmele alimentare, echipa a identificat și semne ale bacteriei Yersinia pestis pe anumite fragmente. Această detectare sugerează că teritoriile românești ar fi putut fi expuse la agenți patogeni asociați epidemiilor mai devreme decât se considera până acum, rutele comerciale de la Marea Neagră și activitatea negustorilor genovezi reprezentând posibile căi de transmitere. Descoperirea nu implică neapărat că o epidemie majoră a izbucnit imediat în acele zone, dar adaugă informații valoroase despre circulația bacteriilor și a oamenilor în regiune.
Cercetătorii consideră aceste scrisori mai mult decât simple acte administrative: ele pot funcționa ca arhive biologice, păstrând urme de alimente, microbi și substanțe care oglindesc viața cotidiană și rețelele comerciale din secolul XV. Metodele chimice moderne permit astfel extinderea surselor istorice clasice, completând izvoarele scrise cu date moleculare. Zilberstein estimează că aceeași metodă aplicată unui număr mai mare de documente ar putea rescrie anumite capitole din istoria comerțului și a sănătății în Europa centrală.
Turnul Sfatului a publicat un interviu cu Zilberstein, iar G4Food a realizat materiale video care prezintă rezultatele cercetării; astfel informația a ajuns și la publicul larg, nu doar în jurnalele de specialitate. Publicarea în Analytical Chemistry din vara anului 2023 a adus studiul în atenția comunității științifice, iar discuțiile continuă în jurul implicațiilor pentru istoria alimentației și pentru cronologia introducerii unor culturi precum orezul în Europa.
Vlad Țepeș figurează în scrisorile analizate chimic în 2023. Acest detaliu ilustrează cât de mult pot contribui științele naturii la istorie: un laborator poate completa ceea ce lipsește din cronicile vechi. Descoperirea urmelor de orez și a bacteriei Yersinia pestis pe documente ridică întrebări concrete despre legăturile comerciale ale Sibiului și despre modul în care bolile ar fi circulat pe rutele genoveze. Metoda promite extinderea setului de probe, iar fiecare filă de hârtie poate deveni o piesă într-un puzzle mai amplu.
Ce alte informații crezi că ar putea scoate la iveală alte documente din arhivele sibiene?
Fii primul care comentează