Legea Texas App Store Accountability, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, stârnește controverse și provocă acțiuni judiciare, și nu doar din partea companiilor tehnologice. Doi minori din Texas și o organizație pentru apărarea drepturilor elevilor au depus o plângere separată, iar argumentele se concentrează pe libertatea de exprimare și dreptul tinerilor la acces la informație. Contextul politic și juridic din SUA leagă acest conflict de inițiative similare din Utah și Louisiana, care vor deveni efective în lunile următoare.
Ideea de a restricționa accesul minorilor la anumite aplicații sau servicii nu este nouă; discuții asemănătoare au apărut la adoptarea reglementărilor privind jocurile video sau conținutul online. Susținătorii noii acțiuni afirmă că legea texană nu se limitează la rețele sociale, ci impune cerințe care afectează un spectru larg de aplicații: enciclopedii online precum Wikipedia, browsere, servicii de mesagerie precum WhatsApp și Slack, biblioteci digitale și platforme de conținut precum Audible, Kindle, Netflix, Spotify și YouTube, platforme educaționale precum Coursera, Codecademy și Duolingo, aplicațiile de știri ale publicațiilor mari precum The New York Times sau The Wall Street Journal și chiar instrumente de publicare precum Substack, Medium sau CapCut. Sumarul întocmit de avocați arată că restricțiile pot afecta educația, informarea și creația.
Din perspectivă constituțională, plângerile invocă precedentul Curții Supreme din 2011, Brown v. Entertainment Merchants Association, în care o lege din California care interzicea vânzarea jocurilor video violente minorilor a fost declarată neconstituțională. În acea decizie, Curtea a stabilit că protejarea copiilor nu conferă statului o autoritate nelimitată de a restrânge idei sau exprimări. Avocații reclamanților din Texas susțin că noua lege instituie un tip de cenzură preventivă asupra exprimării protejate, ceea ce ar trebui prezumat neconstituțional.
Nu este primul conflict între industria tech și legislația texană. În 2022, Curtea Supremă a blocat o lege a statului care interzicea companiilor mari să modereze conținutul în funcție de orientarea ideatică a utilizatorilor; acel caz continuă în proceduri. Separat, în iunie 2025, Curtea Supremă a validat o lege texană ce cere verificare de vârstă pentru site-urile cu conținut destinat adulților, indicând că unele restricții pentru protecția minorilor pot trece testul constituțional, în funcție de formulare și aplicare.
Avocații reclamanților, inclusiv Ambika Kumar de la Davis Wright Tremaine LLP, punctează că Prima Amendă nu permite ca adolescenților să li se ceară consimțământul părinților pentru accesul la informații, cu excepția unor categorii foarte precise, precum obscenitatea. Ei consideră problematic faptul că legea texană tratează în mod uniform aplicații și servicii diverse, pe care le apreciază ca parte integrantă a vieții educaționale, profesionale și sociale a tinerilor.
Pe măsură ce procesele avansează, rămâne de văzut cum va trasa instanța linia între protecția minorilor și libertatea de exprimare a tuturor utilizatorilor. Legea texană are o dată clar stabilită pentru intrarea în vigoare, dar dacă instanțele emit ordine judecătorești, aplicarea poate fi amânată sau modificată. Pendulul juridic american a oscilat între interdicții și validări în materie de conținut online, iar noile litigii ar putea urma fie precedenței Brown, fie deciziilor care permit anumite reglementări destinate protecției tinerilor.
Davis Wright Tremaine avertizează că extinderea regulilor asupra serviciilor precum YouTube, Netflix, Coursera sau The New York Times pune în discuție nu numai divertismentul, ci și accesul la resurse educaționale și surse de informare acreditate. Exemplele concrete evidențiază dilema: dacă accesul la Duolingo sau Wikipedia ar necesita aprobarea parentală, impactul asupra învățării autonome și dreptului la informare ar fi semnificativ. Totodată, decizia Curții Supreme din 2011 rămâne o referință juridică importantă pentru cei care contestă legea.
Legea Texas App Store Accountability se conectează la inițiative similare din Utah și Louisiana, ceea ce indică un efort mai amplu al unor state de a reglementa accesul minorilor la platformele digitale. Rezultatul acestor procese va aduce claritate: fie se confirmă că guvernul are limite clare în restrângerea ideilor la care pot fi expuși tinerii, fie se deschide calea pentru reglementări mai stricte, aplicate în mod precis și proporțional. Dosarele în curs combină argumente constituționale, considerente tehnologice și îngrijorări sociale privind rolul părinților.
Davis Wright Tremaine susține că legea instituie un mecanism de restricție preventivă asupra exprimării protejate și, prin urmare, ar trebui prezumată neconstituțională. Într-un cadru mai larg, acest litigiu va contribui la conturarea modului în care legislația statelor poate reglementa ecosistemele digitale, în special când acestea afectează minorii. Dezbaterea rămâne deschisă, iar instanțele vor trebui să echilibreze protecția copiilor cu libertățile fundamentale ale tuturor utilizatorilor.
Legea menționează exemple precum Audible, Kindle, YouTube, Coursera, The New York Times și Duolingo, iar contestația invocă explicit Brown v. Entertainment Merchants Association din 2011 și deciziile recente privitoare la alte legi texane. Hotărârea aici va influența felul în care platformele și furnizorii de conținut vor opera în statele care adoptă reguli similare. Crezi că restricțiile care cer aprobarea părinților pentru accesul la aplicații educaționale sau de știri sunt justificate?
Fii primul care comentează